luni, 30 martie 2015

Apariţii editoriale. Autori Aurelia Oancă, Valer Turcu-Iorga şi Ioan Romeo Roşiianu

Am primit la redacţie trei cărţi proaspete, mirosind a tipografie şi a hârtie de Gutenberg, de la trei autori băimăreni consacraţi. Este vorba despreAurelia Oancă care a scris a nu ştiu câta carte de poveşti  pentru copii (oricum peste zece ). Ea se numeşte „Două fete şi două zâne”. A apărut la prestigioasa editură băimăreană „Eurotip” iar desenele (ilustraţiile) sunt tot creaţia dumneaiei. Iată ce afirmă Aurelia Oancă despre poveşti şi un crez în a scrie acest gen literar: „Poveştile au fost trimise de Dumnezeu pentru a povăţui, a bucura şi a învăţa, ce e rău şi ce e bine. Dar cui i-au fost trimise? Unor oameni, iubitori de oameni, pentru a putea fi dăruite şi transmise oamenilor.Cu plecăciune şi cu umilinţă, consider că Dumnezeu mi-a dat şi mie şansa, de a fi printre cei aleşi, printre iubitorii de oameni”. Aşa este în mod cert doamna Aurelia Oancă, o povestitoare, epigramistă şi poetă valoroasă, dar prea discretă cu opera sa uneori.

De la poveşti pentru copii trecem în alt registru cu cartea„Cozmin şi sosia
lui” de Valer Turcu-Iorga. Mă aşteptam la aforismele şi maximele maestrului Turcu-Iorga pe care le născoceşte cu mult talent acasă sau la „Academia Cuvintelor”din centrul Băii Mari, dar am avut surpriza unei proze scurte din lumea satului, în vremea C.A.P-ului. Cartea ne descrie destinul unui tânăr, Cozmin, care doreşte cu orice preţ să facă carte. La final, gânditor, Cozmin care nu-şi găsea gazdă în Cluj Napoca pentru a putea fi înscris în anul II, constată: „În întuneric nu se vede murdăria, iar intelectualii sunt lumina”.
Desprea această a cincea carte de autor, prozatorul Valeriu Sabău scrie pe coperta de final: „...şi-a încercat condeiul şi în proză. Tenace – cum sunt de regulă matematicienii – a reuşit să se impună remarcabil în tagma scriitorilor maramureşeni. Şi nu numai. Cu acest volum demonstrează, o dată în plus, căstăpâneşte  spaţiul transilvănean. Urmându-i, într-o oarecare măsură, lui Pavel Dan, Triteniul său natal a mai împins în lumea largă un scriitor.”
Al treilea autor, poetul şi omul de televiziune Ioan Romeo Roşiianu ne propune cea de-a 13-a carte de poezii a sa „Înnomenirea cuvintelor”, Editura „Ceconi” Baia Mare.
Cu titlul „Ioan Romeo Roşiianu sau viaţă de poet într-un mozaic alcătuit din poeme scrisoare”, scriitorul Marian Ilea afirmă despre acest volum: „Poemele scrisori sunt o aventură arar întâlnită în literatura română. Ici-colo găsim la poeţii reprezentativi ai câtorva generaţii câteva scrisori-poem. Roşiianu oferă o carte pe piaţa literară, o carte poem în care scrisoarea devine pretext şi liant.Tensiunea lirică de necontestat se apropie...paradoxal...de ceea ce aş numi proză poem. Nu avem în volum această proză...e poezie de frontieră fără a deveni exerciţiu experimental. Şi cum e vorba de un poet ce-şi continuă drumul literar, e de salutat constanţa şi înnoirea stilistică.”
Citind aceste rânduri mă face să sper şi să cred că v-am determinat să intraţi în librăriile băimărene pentru a cumpăra aceste cărţi!


                                                                           Gelu Dragoş


Lucian Marchiş, un sculptor curajos

În cadrul Regalului Artelor, în foaierul Teatrului Municipal Baia Mare, a avut loc, joi seară, vernisajul expoziţiei personale de sculptură a tânărului artist plastic Lucian MARCHIŞ. Despre lucrările acestuia au vorbit sculptorul Aurel Cucu, şeful Secţiei Păpuşi a Teatrului Municipal Baia Mare, dr. Laura Ghinea, preşedinta Filialei Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, şi sculptorul dr. Ioan Marchiş, directorul Direcţiei pentru Cultură Maramureş şi tatăl lui Lucian.
“Aceste lucrări reprezintă exerciţiul pe care îl face sculptorul până să îşi găsească adevăratul drum, deşi ele deja au un caracter personal prin felul în care Lucian Marchiş tratează lemnul şi prin felul în care îl compune”, a apreciat Aurel Cucu. Expoziţia nu cuprinde, totuşi, doar sculp­turi în lemn, ci şi în metal şi materiale neconvenţionale. Aurel Cucu a observat o puternică influenţă din arta populară în felul în care tânărul sculptor îşi prezintă lucrările.
Pentru că Lucian Marchiş este membru stagiar al Filialei Baia Mare a UAPR, dr. Laura Ghinea a luat şi ea cuvântul: “E foarte rar ca un artist atât de tânăr să aibă o expoziţie personală şi un discurs atât de coerent. Lucian Marchiş este un sculptor curajos, care reuşeşte să spargă sintagma conform căreia «La umbra marilor arbori nu creşte nimic»”.
“Nu am căutat niciodată să-mi pun amprenta foarte tare pe Lucian. El simte altfel decât mine, ceea ce e normal. Prin el, Baia Mare câştigă un tânăr sculptor, pentru că acest oraş nu a avut niciodată o şcoală de sculptură”, a mărturisit, în finalul vernisajului, Ioan Marchiş.
Născut în 1990, Lucian Marchiş a absolvit Liceul de Arte din Baia Mare, după care a urmat studii de licenţă şi masterat la Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca. A participat la taberele de creaţie de la Ocoliş şi Hoteni, în 2012 având o expoziţie personală intitulată “Forma şi Forţa” (construcţia arcului - forme spaţiale).


                                                                                  Anca GOJA

Tendinţă [Se varsă-o primăvară nouă-n prospeţimi colore]




                                                     „Shepherdess” (Ion Georgescu-Muscel)


Se varsă-o primăvară nouă-n prospeţimi colore
Ce vin ca val în viaţa mea ca spre un ţărm rănit;
Filosofii, credinţe şi sfieli: se bâlbâie în mine vrerea –
Sub un albastru cer mă patronează: mila, dragostea, puterea…
Căci iată, port în traistă o merinde de destin de care n-am habar;
De bat la uşi închipuite, vine-un răsunet tot din mine –
Prin anotimpuri de-ntâmplări mi-am limpezit privirea
Şi m-am simţit vegheat de Cel de Sus cu forţa, îndurarea şi iubirea.
Din fragedul izvor, ce unde-ajung la capăt, şi care în nisipuri?
Cu zâmbetul spăşit, ca un adagiu de smerite vindecări…
Parfum de amintiri, dar şi învinuiri mi-mpovărează fiinţa,
O, de m-ar aştepta în cale: vigoarea, adorarea,-ngăduinţa!
Ia seama, omule; luaţi seama, oameni; voi, popoarelor!
Va trebui s-ajungem odată la Izvorâtorul izvoarelor!

                                            de Ion GEORGESCU-MUSCEL
                                                      Ploieşti / Aprilie 2011



Ziua Internaţională a Poeziei, marcată de Cenaclul Scriitorilor

Ziua Internaţională a Poeziei, sărbătorită în fiecare an pe 21 martie, a fost marcată în Baia Mare printr-un recital de poezie şi proză susţinut de membrii Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Aceştia s-au întâlnit sâmbătă, în Sala „Ion Burnar” a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, iar motivele de sărbătoare au fost mai multe. Astfel, Florica Bud, preşedinta Cenaclului, a fost aniversată, iar Rodica Dragomir şi-a mai adăugat şi ea un an de viaţă în urmă cu doar câteva zile.
Scriitoarea şi traducătoarea Betty Kirchmajer-Donca a spart gheaţa, urându-i „La mulţi ani!” şi inspiraţie Floricăi Bud din partea colegilor. Apoi, Rodica Dragomir a citit versuri dintr-o antologie în curs de apariţie, care va purta titlul „Nomad prin lumină”. Florica Bud a citit un poem în proză. Au citit, apoi, pe rând, doamnele şi domnii prezenţi: Silvia Urlih, Ioana Ileana Şteţco, Luisa Neruţ, Rodica Brad Păuna, Claudia Tomescu, Aurelia Oancă, Valer Sabău, Ioan Meteş Morar, preotul-poet Gheorghe Pop, Mihai Epli, Gelu Dragoş, Toma G. Rocneanu, Vasile Dan Marchiş, Ioan Marian Chiorean (din Satu Mare), Vasile Lupşe, Ştefan Jurcă, Ion Profeanu, Ioan Hada, Vasile Tivadar.
Discuţii în contradictoriu s-au purtat pe marginea originalelor „poeme culinare” ale lui Marian Hotca. Valer Sabău a afirmat că studentul băimărean îi aduce aminte de Mircea Dinescu, cel din tinereţe. Marian Hotca a publicat deja poezii în numeroase reviste literare din ţară. O selecţie din „poemele culinare” i-a fost publicată de curând în revista clujeană „Tribuna”, unul dintre ele fiind parodiat de Lucian Perţa. Marian Hotca este student la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, atât la specializarea Etnologie, cât şi la Limba şi Literatura Română. A publicat volumul de poezii „Rătăcind cu Euterpe prin lumina lui Gutenberg” (Risoprint, Cluj-Napoca, 2014).
Pentru prima oară a fost prezent la Cenaclul Scriitorilor dascălul de matematică Vasile Doroş, în vârstă de 83 de ani. Scrie poezie de 14 ani, fiind autorul a peste 2.000 de poezii (cât pentru zece volume, spune el). Niciuna nu a fost publicată. Regretatul poet Ion Burnar, care i-a fost elev, l-a sfătuit să facă o selecţie a creaţiilor sale şi să publice. Vasile Doroş a citit sâmbătă două poezii, apreciate de ceilalţi membri ai cenaclului.


                                                                                ANCA GOJA

sâmbătă, 28 martie 2015

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” continuă după Sfintele sărbători pascale !

Cursul 7, „Zestrea strămoşească a Maramureşului” iniţiat de dr. Delia-Anamaria Răchişan din 26 martie 2015 a avut ca temă de dezbatere Ouăle „împistrite” („încondeiate”) din Ungureni − Ţara Lăpuşului.
Cele trei invitate − Maria Buda, 65 de ani; Maria Buda, 37 de ani; Sorina Buda, 14 ani au demonstrat în faţa cursanţilor cum se împistresc ouăle cu ceară, subliniind, totodată, transmiterea intergeneraţională. Cursantele au învăţat, au încercat să încondeieze ouăle cu ceară. În Țara Lăpușului, în Ungureni, „oul ornamental este împistrit, adică încondeiat, în alte zone ale țării este închistrit, împestrițit, împuiat, scris, săpat, picurat etc. Ouăle împistrite, încondeiate cu ceară din Țara Lăpușului (re)amintesc de cele din Bucovina. Trebuie să pornim de la premisa că oul este un simbol arhetipal, un simbol al germenului primordial, un simbol al veșniciei, al resurecției. Oul primordial sau oul cosmic din care, conform legendelor, s-a zămislit lumea apare în cultura tuturor popoarelor lumii și inserează o serie de funcții: apotropaică, ciclică, de regenerare, curativă, de fertilitate. Ouăle roșii (re)amintesc de sângele Mântuitorului. Conform unei legende, un om care l-a ajutat pe Iisus să ducă crucea avea un coș cu ouă care au devenit roșii și încondeiate sau ouăle din coșul Mariei Magdalena ori din coșul Maicii Preacurate au devenit roșii când s-au apropiat de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul; Iisus fiind lovit cu pietre acestea s-au transformat în ouă roșii” a afirmat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. 
Culorile utilizate în Ungureni, pentru a „împistri” / „încondeia” ouăle sunt: galben, roșu, verde, albastru. „Negrul amintește de durerea Maicii Domnului, de chinurile la care a fost supus Mântuitorul și se utilizează, în prezent, în Bucovina. Referitor la culorile utilizate, în trecut, în Ţara Lăpuşului, acestea se obţineau, de obicei, din plante, se apela la regnul vegetal: galbenul din coji galbene de ceapă,  din păpădie, din frunze de mesteacăn;  roșul din flori de măr, din flori de maci roșii, din boabe de căline; albastrul din viorele, adică din furcuța Paștelui; verdele din frunze de nuc, din răchită, din floarea-soarelui” a precizat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. În partea a doua a cursului s-a vizionat documentarul etnologic „Tradiţii pascale din Maramureş − Ungureni, Ţara Lăpuşului; Oarţa de Sus, Ţara Codrului; Sârbi, Ţara Maramureşului”. „De Sfintele Paște, femeia își intră în rol, din nou ea devine actantul principal care pregătește bucatele tradiționale. Sesizăm obligația de rol, obligația morală a femeii de a prepara bucatele tradiționale, de a supraveghea ca cei din familie să respecte, cu sfințenie, datinile pascale străvechi transmise, de veacuri, de la străbuni”, a subliniat lect. univ. Delia Răchişan.

                                                                                        GDL


PROGRAME CULTURALE la BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "PETRE DULFU" BAIA MARE



1. PREMIILE DE EXCELENTA ALE BIBLIOTECII JUDETENE
Scop: stimularea creatiilor de exceptie din literatura si cultura Maramuresului;
2. MONOGRAFIILE / SCHITELE MONOGRAFICE ALE LOCALITATILOR DIN MARAMURES
Scop: redimensionarea activitatii culturale a bibliotecilor publice; valorificarea traditiilor culturale locale;
3. MARAMURESUL PERPETUU 
Seriile:
- UN UNIVERS DE EXCEPTIE
- RESTITUIREA ISTORIEI
- PAGINI CONTEMPORANE
- DEBUT
- PERSONALITATI MARAMURESENE
Scop: stimularea valorilor din domeniul istoriei, stiintei si tehnicii create de maramureseni; sprijinirea debutului autorilor maramureseni;
4. PARTENERIATUL CU ALTE INSTITUTII CULTURALE SAU EDUCATIONALE DIN JUDET
Scop: sustinerea vietii culturale maramuresene în toate compartimentele;
5. PARTENERIATUL ROMÂNO-ROMÂN
Scop: sprijinirea valorilor românesti aflate în afara granitelor; cunoasterea si aprecierea reciproca a valorilor;
B. PROGRAME DE SUSTINERE - COOPERARE INTERBIBLIOTECARA
6. SCRIITORII MARAMURESENI SI CARTILE LOR ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE DIN MARAMURES
Scop: regasirea, cunoasterea si aprecierea valorilor literare din Maramures în fiecare biblioteca publica din judet;
7. BIBLIOTECILE ORASENESTI AU NEVOIE DE CARTE
Scop: îmbogatirea si diversificarea fondului de carte;
8. CARTE PENTRU BIBLIOTECILE NOILOR COMUNE
Scop: reabilitarea, întretinerea si dezvoltarea bibliotecilor comunale; organizarea bibliotecilor la nivelul comunelor noi; asigurarea accesului la informatiei a comunitatilor locale respective;
9. CARTE PENTRU VÂRSTA DE AUR
Scop: oferta speciala pentru categoria cititorilor pensionari;
10. CARTE PENTRU ROMÂNII DIN AFARA GRANITELOR
Scop: armonizarea politicii culturale locale cu cea nationala privind cultura românilor de pretutindeni; cunoasterea, pastrarea si valorificarea traditiilor culturii nationale

                                         Coordonator: Teodor ARDELEAN

Cronica Cenaclului Scriitorilor din Maramureş din 21 martie 2015

Cenaclul cu multiple Sărbători - Ziua Poeziei - Ziua nepreţuitei noastre preşedintă, ing. Florica Bud, a doamnei profesoare Rodica Dragomir, şi Primăvara a avut aportul ei aducând Echinocţiu, concret o zi minunată pentru fiecare. 
         Sărbătorile acestei zile au început de la numeroasa prezentă a componenţei scriitoriceşti, aceştia fiind 31 de colegi prezenţi şi printre ei am avut oaspeţi pe ziariştii: Anca Goja, Gelu Dragoş , Ioan Romeo Roşianu, Vasile Tivadar. Ca niciodată, datorită faptului că preşedinta noastră, scriitoarea Florica Bud a reamintit membrilor Cenaclului Scriitorilor, prin mail-uri, că acest Cenaclu are valenţe festive, toată lumea a venit pregătită şi ceea ce nu s-a întâmplat încă niciodată, fiecare membru prezent a citit poezia sau proza pregătită. Au citit 31 de persoane, poezii şi proze.  Acest Cenaclu, dacă s-ar fi înregistrat, se putea tipării pentru prima oră un volum al materialelor prezentate, materiale spre cinstea poetelor, a poeţilor, prozatoarelor şi prozatorilor, erau materiale selectate cu grijă şi gingăşie, ţinând cont de ziua şi momentele de expunere.
        Printre musafirii acestei şedinţe de cenaclu se afla şi domnul prof. Vasile DOROŞ, actualmente pensionar, are 85 de ani şi dorea să vadă sala care poartă numele fostului său elev ION BURNAR. Domnia sa care este un poet deosebit, ne-a spus că dintre învăţăceii domniei sale au devenit profesori 47 şi unii sunt în Baia Mare, alţii în alte localităţi, printre ei se afla şi primul prefect al judeţului de după 1989. A pomenit pe domnii Iuga şi altii de care şi-a adus aminte. Domnia s-a ne-a deconspirat că are peste 2000 de poezii, scrise de mână şi legate artizanal, în coperţi făcute chiar de dânsul. Întrucât asemănau cu altele văzute de mine la Muzeul Brukenthal, mi-a spus, că a văzut acest muzeu şi într-adevăr s-a inspirat şi din cele văzute acolo. Aceste coperţi erau pe placaj cu iserţii de bambus în diferite modele cu forme artistice alese cu gust. Dar aceste iserţii erau minuscule şi chiar m-am mirat că la 85 de ani şi mâna mai tremură, dânsul mi-a relatat că singur şi le lucrează. Deviza lui este:"Cine nu arde, nu poate creea", lucru perfect adevărat, i-am dat dreptate, iar colegii de Cenaclu l-au felicitat pentru poezia clasică dar şi pentru cea în rimă albă.
       S-a dat curs recitărilor, prima dată doamnelor, apoi domnilor, pe rând cum erau aşezaţi. Prima a fost doamna Bety Donca Kirmacher, apoi doamna Florica Bud, Silvia Ulrih. Apoi a lut cuvântul doamna prof. Rodica Dragomir, poeta Ioana Ileana Şteţco, Luisa Nerut, doamna Rodica Păuna Scheianu, o studentă nou venită care a stat lângă mai tânărul nostru poet Marian  Hotca, cu rezultate remarcabile în domeniu, doamna Aurelia Oanca,  apoi cunoscuta poetă Claudia Tomescu care a câştigat concursul de poezie de la Târgovişte cu circa cinci ani în urmă. După aceasta s-a dat voie să citească bărbaţii şi s-a inceput cu Toma G. Rocneanu, Ioan Chioreanu, Stefan E. Lupse, Ştefan Jurcă,  Ion Hada, domnul Gelu Dragoş, Valeriu Sabău, domnul Ioan Romeo Roşianu, redactorului şef al revistei Izvoarele Codrene, domnul Vasile Dan Marchiş, Ioan Meteş Morar Chelinţeanu, un domn nou venit care a prezentat o poezie făcută pe loc. A încheiat domnul Vasile Tivadar, care a adus critici studentului Hotca care "bucătărea" cu Dumnezeu, şi în final, după ce toţi şi-au rostit creaţiile şi au felicitat pe cele două doamne, le-au oferit flori, sărbătoritele au oferit un bufet rece.
Acest cenaclu a fost unul dintre cele mai frumoase ale acestei asociaţii, un regal de texte şi poezii, cu o frumuseţe de doamne şi domni dispuşi să audă şi lucruri frumoase nu numai politică.
 Felicitări doamnelor aniversate, felicitări colegilor care au făcut această reuşită sărbătoare!

                                                                         Toma GROS ROCNEANU