miercuri, 22 octombrie 2014

Invitaţie la „Zilele Ulmeniului”

Poetul Vasile Morar ne invită, sâmbătă, 25 octombrie, orele 9,oo la Casa de Cultură din Ulmeni, pe toţi membrii Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. 
Cine doreşte poate să îşi lanseze cărţile proprii. Cine are cărţi de oferit pentru fondul bibliotecii din Ulmeni, gestul este binevenit. Fiecare se descurcă cu transportul în oraşul Ulmeni, cum poate.

 Oaspete de onoare va fi scriitorul Neagu Udroiu. Cu Domnia Sa ne vom întâlni şi vineri la Biblioteca "Petre Dulfu” Baia Mare la orele 12,30. 

CU CÎNTEC PE VEŞNICIE CĂLCÎND...

...El este ARTISTUL complex, adorat de public, Seniorul cel mai preţuit, prezenţa scenică de excepţie. Un slujitor devotat ARTEI şi CÎNTECULUI. Peste cincizeci de ani dedicaţi. O carieră încununată de mari succese, împodobită de laurii preţuirii. O dăruire, o ardere artistică înnobilatoare. El este OM ales, îmbrăţişîndu-ne cu iubitoare inimă pe toţi. El este PRIETENUL desăvîrşit. Este TITUS, fără nevoie de nume, este PERŞE, fără nevoie de prenume, căci EL ESTE! Bonomul cu zîmbet misterios şi hohot luminos, haric şi harnic, serios şi respectuos, amabil şi gentleman de cuvînt. Un LORD între cei înzestraţi să cînte, să ne încînte. Fermecător întotdeauna, uneori pînă la lacrimi, alteori pe cele mai înalte culmi de bună dispoziţie. Surprinzător mereu. Cu un repertoriu vast, de la cîntec popular pînă la canţonetă, de la romanţă, arie de operetă şi şlagăr de muzică uşoară, pînă la cîntec în limbile maghiară ori ucraineană şi, de bună seamă, cel de petrecere. ARTISTUL total! Implicat, pasional. Care trăieşte arta interpretativă, care trăieşte în artă, locuieşte în aceasta. Cînd sîntem cu el, părăsim pămînteana Vale a Plîngerii şi, într-o străfulgerare, ajungem pe tărîmul fermecat al CÎNTECULUI în care TITUS PERŞE îşi are domicililu stabil. El este un sensibil, un emotiv plin de dragoste. Care pune întristarea să danseze, supărarea să rîdă. Care cîntă iubirea. Scriu la timpul prezent. Îmi crapă pe inimă blestematul timp trecut al verbului. Şi refuz acest blestemat timp trecut al verbului. Cred că TITUS, obosit de răutăţi, chinuit de nedreptăţi şi mizerii, a vrut a se retrage la hodină. Cu asupra de măsură meritată. Deşi nu am vrut retragerea aceasta! Dar îl chemară la concertul stelar. Cum a făcut toată viaţa, şi de această dată, a confirmat. Şi s-a dus să cînte acolo, SUS! Pe la ceasul nouă, într-o dimineaţă, marţi, 21 octombrie, anul mîntuirii 2014. De ce? Doar bunul şi înduratul Dumnezeu ştie. Sînt convins că L-a iubit şi L-a chemat aproape. Solist într-un spectacol îngeresc. „Hei, bine ne este!” - obişnuieşte să exclame MAESTRUL TITUS. Nu, nu ne e bine! Poate mai apoi, la regăsire... Pînă atunci... Noapte bună, prieten drag!                                         

                                                 
                                                                OCTAVIAN BUTUZA

PARODIS OCTOMBRIE - IOAN ROMEO ROŞIIANU

Scrisoare despre pelerini si mersul pe jos

Iubito am decis sa plec descult printr-o lume improprie visului si poeziei
abia atunci cand am simtit ca n-o sa te schimbi niciodata ca niciodata n-o sa vezi rasaritul ca mine
ca niciodata inserarea nu te va face mai buna mai calda si mai frumoasa ca vantul strecurat printre runze
atunci pelerin m-am facut fara pelerina de nori pe umerii goi
am plecat luandu-mi cu mine cuvintele toate soaptele le-am uitat in patul tau langa perna ta moale
am plecat luandu-mi speranta-ntr-o lume cu oameni mai sinceri mai drepti.

(Mai stii proverbul arab care spune ca daca ai mult sa dai din bogatiile tale, daca nu sa dai din inima?!)

A fost greu sa ma decid Iubito pentru ca apucasem sa-ti spun ca te iubesc mai mult decat zorii
a fost greu pentru ca stii ca ti-am spus ca daca iubesti pe cineva cu adevarat
merita sa astepti oricat de lunga ar fi asteptarea
da asa ti-am zis si te-am iubit patimas c-o patima rupta din suflet asa ne-am strans in brate
asa ne-am ascuns de lumea rea de-ntunericul ce voia sa ne desparta.

(Mai stii ca atunci cand mi-ai zis sa plec am stiut ca sufletul tau ma tragea de maneca sa raman pentru ca aveai cea mai mare nevoie de mine?!)

Am plecat greu Iubito si coborand am numarat treptele scarii tale din centru -
of ce lunga e deja asteptarea si departarea de tine ce grea! –
imi cer scuze primul acum pentru ca mereu am fost curajosul de serviciu din coltul lumii cu demoni la colt
sunt intaiul care iarta pentru ca inima mea e puternica si bate mereu gandindu-se la tine
dar de uitat n-o sa uit ca sa fiu iar fericit
pentru ca pentru mine fericirea are gravat chipul tau.


                                                  IOAN ROMEO ROŞIIANU

                     Scrisoare despre ce am decis eu mergând pe jos la redacţie

(După poezia “Scrisoare despre pelerini şi mersul pe jos”)

Iubito, am decis să nu mai cred în lumea visului şi a poeziei,
m-am săturat să asist noapte de noapte la naşterea insomniei,
ştiu că mi se va spune azi-mâine poetul ucis de cuvinte,
dar e mai bine aşa,decât să nu fiu ţinut minte—
am scris sute de scrisori deschise trupului TĂU
şi totuşi tu m-ai tratat aproape la fel de rău.

(Mai ştii proverbul românesc,care spune că nici o faptă bună
nu rămâne nepedepsită?!)

Nu mi-a fost greu să pornesc în căutarea îngerului pierdut,draga mea Iubită,
teamă mi-a fost doar că înomenind cuvintele,va rămâne necitită
şi necenzurată de tine şi această scrisoare
 şi faptul acesta, Iubito, chiar când m-ascund în întuneric mă doare.

(Mai ştii că atunci cînd am venit, în  ’93, în Baia Mare, am venit
tras de mânecă de cineva?! )

Am ajuns relativ uşor, Iubito, tot urcând scările sus de tot,nu te-ntreba
însă dacă m-am poticnit cândva şi mi-am cerut scuze—aşa ceva
n-am făcut, n-a fost cazul sau genul, n-am folosit ascuţişul pilei,
dar acum iartă-mă că-nchei,trebuie să dau scrisoarea şi la Informaţia zilei”!

                                         LUCIAN PERŢA




Prietenii sătmăreni la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Săptămâna trecută, scriitorul sătmărean Felician Pop, ex-directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, şi-a lansat cea mai recentă carte a Domniei sale numită „Turn desfrunzit”, carte apărută la Editura „Citadela”, director Aurel Pop.
Evenimentul literar a fost moderat de criticul Augustin Cozmuţa, iar despre carte au vorbit, laudativ,  printre alţii: dr. George Achim, Robert Laszlo, noul director al CJCPCT Satu Mare, artistul plastic Ştefania Adela Pop, scriitorul Aurel Pop, cântăreţul Nicolae Sabău, dr. Ştefan Mariş, poetul Nicolae Scheianu Păuna, prozatorul Valeriu Sabău, ş.a.
Cartea lui Felician Pop, după spusele dr. George Achim, este „un turn al conştiinţei morale, pe care autorul îl edifică la semicentenarul vârstei sale biologice”.
Punctul trei s-a desfăşurat în sala „Ion Burnar” a Bibliotecii judeţene, unde am avut parte de un microrecital  inedit de muzică populară, romanţe şi cântece ucrainieşti semnate de maestrul Nicolae Sabău, Dumitru Fânăţeanu şi Vasile Boiciuc Rogneanu.
Scriitorul Valeriu Sabău a propus ca această colaborare dintre scriitorii celor două judeţe vecine, Satu Mare şi Maramureş, să continue, lucru primit cu entuziasm de toţi cei prezenţi.


                                                                             Gelu DRAGOŞ

marți, 21 octombrie 2014

Evenimente la sfârşit de săptămână la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare




Joi, 23 octombrie
ora 13, Sala de Conferințe
Editura TipoMoldova (cu participarea lui Aurel Ștefanachi, director) în colaborare cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” vă invită, în prezența autorilor, la lansarea cărților: „Orientări în proza fantastică românească”, de prof. univ.dr. Gheorghe Glodeanu și „Gelozia – dimensiune arhetipală a ființei”, de prof. Crina Borcut.
Prezintă: prof. dr. Delia Munteanu
Moderator: dr. Teodor Ardelean



Vineri, 24 octombrie
ora 11, Sala de Conferințe
Sub genericul „Încotro presa?” va avea loc o întâlnire-dezbatere cu ziaristul și scriitorul Neagu Udroiu și prezentarea cărții „Zăpezile din miazănoapte”, de autorul amintit.

Evenimentul este organizat de Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" în colaborare cu Facultatea de Litere, Specializarea Filosofie - Jurnalism din cadrul Centrului Universitar "Nord" al Universității Tehnice Cluj-Napoca. 

Maramureşeni la românii din Uzdin, Serbia

La invitaţia Societăţii literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (Serbia), un grup de oameni de cultură din Maramureş, format din Mihai Cozma, preşedintele Asociaţiei culturale „Boema OJT” şi al revistei de cultură „Academia OJT”, poetul şi jurnalistul Dragomir Ignat şi poetul Nicolae Scheianu, consultant artistic la Centrul Creaţiei Populare Maramureş, cărora li s-a alăturat, la Timişoara, jurnalistul şi editorul Geo Stroe, doctor în drept, preşedintele Academiei Daco-Române din Bucureşti au luat parte la sărbătoarea românilor din localitatea cu populaţie românească din Banatul sârbesc Uzdin, sărbătoare prilejuită de Festivalul de creaţie literară în grai bănăţean „George Gârda-Todor Creţu Toşa- Petru Dimcea”, Ediţia a XIX-a, care a avut loc  în perioada 10-13 octombrie a.c. la Casa de cultură „Doina” din vechea aşezare românească cu străzi  largi  şi drepte, tăiate în întinsa câmpie mănoasă care începe în vestul României şi se întinde până înspre malurile Dunării. O călătorie înspre românii pierduţi în vasta câmpie a Banatului la care, unii dintre noi am mai mers, ducându-le cărţi şi revisete româneşti, sprijinindu-i, cu puterile noastre, în strădania lor de păstrare a limbii şi a graiului românesc străbun.  La Uzdin, ca principală aşezare românească dintr-o întinsă zonă locuită şi de populaţie de origine română, se organizează o serie întreagă de manifestări socio-culturale, unele dintre ele de mare răsunet, printre care Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de spice” la care au participat şi au fost premiaţi, de-a lungul anilor, importanţi poeţi români din toate zonele cu populaţie românească (Serbia, Ucraina, Moldova, dar şi din diaspora), de la Petru Cârdu(Vârşeţ, 1994), Leonida Lari şi Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu (Chişinău, 1995, 1996, 2006, 2013), Ion Miloş (Suedia, 1997), Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi, Ucraina, 1999), Adam  Puslojici (Belgrad, 1998), Slavco Almajan (Novi Sad, 2000), Petre Stoica, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu la Vasile Morar din Chelinţa, Maramureş, care a câştigat marele premiu al festivalului în 2010.
 După o călătorie lungă (şi obositoare) începută la intrarea în Serbia, prin Jimbolia, am fost întâmpinaţi la „Casa românească” din  Uzdin de către Vasile Barbu, un exponent reprezentativ al comunităţii româneşti din Serbia, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (Voivodina), redactorul şef al revistei „Floare de latinitate” care se editează la Novi Sad, Tedor Groza Delacodru, profesor de limba română în Mesici, lângă Vârşeţ, Alexandru Oprici, Valeriu Grosu, Trifu Şoşdean, Traian Trifu- Căta Ileana Musta Măran, Mărioara Sârbu, Pavel Bălan,Trifu Petroi, Elena Maria Barbu, Adorean Velici, Ionel Iacob Bencei, Pavel Bălan, Daniel Susa, ş.a. După cuvenitele schimburi de saluturi şi îmbrăţişări s-a vernisat Expoziţia de sculptură în lemn a prof. Alexandru Oprici şi expoziţia de pictură a artistului plastic Daniel Susa. S-a vizitat apoi „Muzeul etnografic” din Uzdin după care a avut loc lansarea volumului de memorii „Scriu, fiindcă am obosit”al omului de cultură Valeriu Grosu din Uzdin, un volum despre Uzdinul de altădată şi despre obiceiurile românilor din acea parte a Serbiei, volum editat cu sprijinul Asociaţiei culturale „Boema OJT”. Au vorbit despre carte şi despre autor Mihai Cozma, Dragomir Ignat şi Nicolae Scheianu. A urmat o sesiune de comunicări despre graiul românesc din Banat şi despre viaţa românilor din Banatul sârbesc, recitaluri de poezie prezentate de copii români din Uzdin, dezbateri pe tema românismului. Important pentru românii de acolo este sentimentul de solidaritate şi intersul pentru manifestările pe care aceştia le susţin din perspectiva păstrării identităţii cuturale româneşti şi a sentimentului de apartenenţă la aceeaşi etie şi la acelaşi neam. S-au acordat diplome şi premii, laureaţii Festivalului fiind Ioan Viorel Boldureanu (Timişoara), Valeriu Grosu (Uzdin) şi Mihai Cozma (Baia Mare)- pentru sprijinul acordat fenomenului litereaturii dialectale în grai bănăţean. Au urmat alte manifestări culturale în orăşelul slovaco-românesc Covăciţa. Am vizitat împreună  Vârşeţul şi frumoasa biserică ortodoxă românească din oraş după care, străbătând satele româneşti din zonă, precum Straja sau Grădişte, am trecut, pe la Naidăş în România. Ne-am cazat peste noapte la Baziaş, la „Apus de soare”,  la pensiunea unui prieten de-al nostru, unde intră Dunărea în ţară, în locul unde a păşit pentru întâia oară regele Carol I în România şi unde a existat cândva un faimos hotel de lux şi un - şi mai celebru Cazino. Prin poziţia sa, locul este faimos şi pentru traficul de frontieră dar şi pentru poziţia pitorească pe care o ocupă. Românii din Serbia merită, cu prisosinţă, atenţia, sprijinul şi grija românilor din ţară şi Maramureşul nu trebuie să facă excepţie, având în vedere  şi comunităţile  româneşti aflate în imediata sa apropiere.
                                
                                                                             Mihai Cozma