sâmbătă, 25 aprilie 2015

Festivalul Internaţional Lucian Blaga, ediţia a XXV-a, Cluj-Napoca, 7-8 mai 2015

Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, în parteneriat tradiţional cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, organizează cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional Lucian Blaga în zilele de 7 şi 8 mai 2015. Această ediţie este dedicată împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, cel despre care Constantin Noica spunea: „Secolul al 19-lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul 20 va fi socotit al lui Blaga […]. Nu cunoaştem, nici dincolo de graniţele culturii româneşti, un creator modern care să fie deopotrivă mare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă, filosofie.” Ediţiile succesive ale Festivalului, dar şi bogata exegeză pe care au provocat-o în ţară şi peste hotare (peste 10 mii de pagini de comentarii asupra operei sale literare şi filosofice, reunite în peste 20 de volume editate sub egida Societăţii) demonstrează valabilitatea caratelor sale şi în secolul al 21-lea. Cum observa Petru Poantă altădată: „De fiecare dată, la Festivalul Internaţional Lucian Blaga de la Cluj, totul s-a petrecut sub semnul consistentului. În orice caz, probabil cu excepţia lui Eminescu, nici un alt scriitor român nu s-a bucurat de o asemenea imagine în posteritate. Nu este vorba, însă, de inventarea pioasă a mitului Lucian Blaga, ci de un act de valorizare a celei mai complexe creaţii din cultura românească.”
Ediţia din acest an stă şi sub semnul Anului Internaţional al Luminii. La Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor se află în lucru o antologie cu titlul Lumina din cuvinte, antologie în care prima secţiune, consistentă, e dedicată lui Blaga. Semnează nume precum Ion Pop, Corin Braga, Mircea Muthu, Tudor Cătineanu, Vasile Muscă, Mircea Borcilă, Michael S. Jones, Irina Petraş, Eugeniu Nistor, Dávid Gyula, Mircea Popa, Ilie Rad, Ion Brad, Andrei Moldovan. Cea de-a doua secţiune antologhează eseuri, proză, versuri pe tema generoasă şi larg cuprinzătoare a luminii. Lansarea antologiei, la finele lui mai, va constitui un al doilea moment dedicat lui Blaga.
Programul este următorul:
  • Joi, 7 mai, ora 11 (la sediul Filialei Cluj a USR):
  • – Conferinţă – Vasile Muscă: Metafizica lui Lucian Blaga în ipostaza unui „nou început”; simpozion-dezbatere cu Andrei Marga (Dincoace de „prealabilul” blagian al cunoaşterii), Alexandru Boboc (Metaforă şi mit la Blaga şi E. Cassirer), Tudor Cătineanu (Registrul clar–obscurului în viziunea lui Lucian Blaga), Eugeniu Nistor (Originalitatea teoriei culturale blagiene), Mircea Borcilă (Primul proiect de situare şi valorizare a gândirii lui Blaga în perspectivă europeană), Michael S. Jones (Lucian Blaga şi filosofia contemporană), Andrei Bereschi (Lucian Blaga interpret al filosofiei antice), Mircea Popa (Zevedei Barbu şi Lucian Blaga), Rodica Marian (titlu rezervat), Stelian Mândruţ (Dosar Blaga), Geo Săvulescu (traducătorul lui M.S. Jones). Moderator: Irina Petraş
  • – Lansări de carte: Michael S. Jones, Metafizica religiei. Lucian Blaga şi filosofia contemporană; Eugeniu Nistor, LUCIAN BLAGA - "ORIZONT ŞI STIL", ediţie anastatică (reproducere prin fotocopiere a ediţiei princeps, Fundaţiile regale pentru literatură şi artă "Regele Carol II", 1936), îngrijită şi postfaţată de E.N.
  • – vernisaj Salonul de primăvară al scriitorilor (pictură, grafică, fotografie), dedicat, ca în fiecare an, lui Blaga. Expoziţia va fi deschisă la de curând inaugurata Galerie de artă a revistei Steaua. Expun: Elena Abrudan, Ion Antoniu, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Rodica Frenţiu, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Lucian Pop, Aura Schussler, Rodica Scutaru-Milaş, Flavia Teoc.
  • Vineri, 8 mai, ora 12 (la sediul Bibliotecii Judeţene Octavian Goga Cluj)
  • – Recital de poezie, Rondul de mai al poeţilor: Ioan-Pavel Azap, Mariana Bojan, Hanna Bota, Florica Bud, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Ion Cristofor, Mircea Goga, Vasile Gogea, Vasile Igna, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Maria Pal.
  • – Recitalul elevilor câştigători ai Concursului de poezie şi mini-eseu Lumina a crescut enorm la Cluj...
  • – Expoziţie de carte din fondurile BJC.

luni, 20 aprilie 2015

Cursul 9, „Zestrea strămoşească a Maramureşului” din 16 aprilie 2015 a avut loc la Recea

Joi, 16 aprilie 2015, s-a organizat o excursie tematică în comuna Recea. Cursanţii, întâmpinaţi de maramureşeni autentici, plini de omenie: dl. primar  Octavian Pavel, părintele Ioan Filip, d-na dir. Rodica Băbuţ, cursantul prof. Ioan Viorel Bud şi familia acestuia, au aflat că maramureşenii din Recea preţuiesc tradiţiile, valorile strămoşeşti ale neamului românesc. Căldura sufletească, vorbele pline de har ale maramureşenilor din Recea, ambianţa  rustică, preocupările acestora  pentru datinile străvechi  îmbie pe oricine să revină, cu mare drag, în comuna Recea, în universul arhaic al maramureşenilor harnici şi păstrători ai tradiţiilor căpătate din moşi-strămoşi. În Recea, an de an se organizează „Balul Strugurilor”, şi  Festivalul interjudeţean „Mândru-i danţu' pe la noi”, care, anul acesta va avea loc duminică, 24 mai 2015, la Căminul Cultural din Recea.  D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan a înmânat peste 60 de diplome şi dvd-uri, cu documentare etnologice, într-un cadru festiv, plin de ospitalitate, de solemnitate. Cursantul Ioan Viorel Bud le-a oferit colegilor, ca amintire, câte o cruce realizată, cu multă dăruire şi răbdare, de dumnealui. S-a vizitat biserica din Recea, Atelierul cursantului Bud, un om respectat  în  comunitatea tradiţională din Recea -  a sculptat  crucile de lemn din incinta bisericii, a ornat, a stilizat  fântâni, filigorii, a realizat diverse obiecte din lemn, a primit brevet de invenţie pentru o maşină de semănat porumbul.
Cursul interactiv „Zestrea strămoşească a Maramureşului”  continuă în luna mai. Se vor dezbate alte teme interesante, se vor organiza excursii tematice. Cei care preţuiesc valorile strămoşeşti se pot înscrie, în luna aprilie, la recepţie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

                                                                                      GDL

Apariţie editorială de marcă. Nicolae BUD - "România, în căutarea timpului pierdut"

Cartea "România, în căutarea timpului pierdut" conţine articole scrise de Nicolae Bud în perioada 2013-2014 şi tipărite în publicaţia eMaramureş. Din nou Maramureşul care este pentru Nicolae Bud inima ţării. Chiar dacă angajamentul profesional îl obligă să fie prezent şi la Bucureşti, el revine în Maramureş periodic, ca la izvorul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte. Sunt în carte articole despre viaţa Maramureşului, dar şi despre evenimentele importante ale ţării din perioada respectivă. Nimic din ce se petrece în ţara lui nu-i rămâne în afara privirii, străin şi indiferent.Vine cu soluţii pentru ceea ce stagnează sau se împotmoleşte, se bucură discret pentru ceea ce reuşeşte.Când ajunge pe meleaguri îndepărtate ( Coreea, China, Egipt ) caută şi acolo răspunsuri la întrebările neliniştitoare care îl preocupă în legătură cu ţara sa. La care revine mereu. Evocă evenimente sărbătoreşti, figuri de artişti, de intelectuali eminenţi, de locuri mirifice. De altfel, cu aceaşi discreţie, care este una dintre componentele personalităţii sale, Nicolae Bud face un permanent schimb de valori între Maramureş şi celelalte zone, din dorinţa mărturisită de a le ţine mereu alături. Şi-a iubit şi îşi iubeşte Maramureşul. Nu în competiţie cu alte zone ale ţării, ci alături de ele, în întregul numit România.
Şi pentru că este atât de implicat în ceea ce scrie, pentru că doreşte atât de intens să ajungă la cititori, Nicolae Bud reuşeşte să scrie expresiv şi convingător.

                                                                        ALEX ŞTEFĂNESCU

duminică, 19 aprilie 2015

Cronica Cenaclului Scriitorilor Baia Mare din 18 aprilie 2015

Scriitoarea și președinta Cenaclului  Scriitorilor Maramureş, ing. Florica Bud, salută pe cei prezenți, în număr de 13, după care dă cuvântul domnului Ioan Hada, care citește din creația domniei sale, poezie, haiku și cugetări în număr de 30 de lucrări. Cei prezenti, poeta Ștețco Ileana, domnul Chiorean, doamna prof. Turda, Valer Sabău, Ioan Hada, Marian Hotca, Andreiciuc Ioan, Meteș Chelințeanu, Dragomir Ignat și domnul Vasile Tivadar. Domnul Dragomir ia cuvântul, domnia lui fiind un cititor al lui I. Hada, dă și o prezentare a operei poetului, unde se observă perioada sufletului de copil, perioada de singurătate și perioada de resemnare. Apoi trece la unele greșeli tehnice,  și chiar cuvinte inadecvate în poezie. Domnia Sa trece la discuțiile pe fiecare poezie cu precizări concrete.
    Poeta Ștețca Ioana, ca și domnul Ignat Dragomir, analizează fiecare creație a poetului, unde îi spune și cum realizează aceste poezii, dar mai menționează și faptul că era mai bine de ținea la calitate versurilor, nu la cantitate. Domnul Ioan Profeanu declară că este un fan Hada și-l felicită.
    Domnul Valeriu Sabău spune că Ioan Hada este consecvent cu el însăși, scrie în același  stil dar cu acest tip de poezie a ajuns la saturație, și în grabă probabil că a făcut și greșelile care s-au menționat aici. Domnul V. Tivadar regretă că domnia sa chiar și-a schimbat stilul cu care îl știa că a început srierea de poezie. Domnul M. Epli, arată că se observă o melancolie adâncă, că îi sângerează inima de de atâta profunzime. El spune că i-a dedicat o poezie poetului pe care o citește "Luceafărul nopții". Domnul Tomas Gross Rocneanu, precizează că dat fiind cererea domnului I. Hada, el a făcut mențiunile pe materialul oferit de poet la începutul lecturării.
    Stabilind viitoarea întâlnire de peste două săptămâni, ședința se încheie.


                                                                          Toma G. Rocneanu

duminică, 12 aprilie 2015