luni, 25 august 2014

Prozatorul, dramaturgul, publicistul şi omul de televiziune Marian Ilea a împlinit 55 de ani

Acum 55 de ani a venit pe lume, în Ieud (n. 25 aug. 1959) prozatorul, dramaturgul, publicistul şi omul de media, Marian Ilea. La mulţi ani maestre!
Drumurile noastre s-au intersectat de mai multe ori şi de fiecare dată benefic pentru mine: cu ceva ani în urmă, când era directorul cotidianului „Glasul Maramureşului” mi-a oferit o distincţie pentru poemele mele la Festivalul Naţional „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău (2002), apoi după o întâlnire spirituală şi literară la Rohia (2013) a scris pozitiv (şi încă pe prima pagină!) despre cartea mea „Instantanee maramureşene” şi, în fine, de când este Senior-editor la alt cotidian îndrăgit de cei din Nord, „Informaţia zilei de Maramureş”, mi-a încredinţat Pagina de cultură”( după ce coordonator a fost regretatul Ion Burnar!), o pagină cu pretenţii, grea, datorită evenimentelor culturale care se desfăşoară în această parte de ţară cu o repeziciune ce defineşte acest secol.
De la Wikipedia, această „enciclopedia liberă” aflăm că: Marian Ilea a absolvit Academia de Științe Economice din București.  Este prozator, dramaturg, Senior editor la cotidianul Glasul Maramureșului şi Informaţia zilei de Maramureş. A fost membru al Cenaclului „Universitas”.
A debutat în prestigioasă revistă „Familia”, în anul 1986.
Volume publicate:
Desiștea, proză, Ed Cartea Românească, 1990 - premiul pentru proză la Salonul Național de Carte de la Cluj Napoca;
Desiștea II, Ed. Cartea Românească, 1996;
Ariel, tetru, Ed. Cartea Românească, 1997; (1997) - premiul Uniunii Scriitorilor la secțiunea dramaturgie;
Povestiri din Medio Monte, proză, Ed. Cartea Românească, 2000.
Afilieri:
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România;
Membru al Cercului Profesionist de Lectură de pe lângă Muzeul Literaturii Române.
Bibliografie:
Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii 80 - 90, Ed. Paralela 45, 2001..
UNIVERSITAS - A fost odată un cenaclu..., coordonator Mircea Martin.
Şi pentru a-l cunoaşte şi mai bine pe sărbătorit, mi-am permis să apelez la un interviu luat de colega de breaslă Alina Andreica scriitorului Marian Ilea, interviu publicat în Glasul Maramureşului:
„A sta de vorbă cu prozatorul, dramaturgul, publicistul Marian Ilea e ca şi cum ai participa la o şezătoare a vorbelor.
- În contextul recesiunii economice, care sunt efectele crizei din punct de vedere al creaţiei literare?
- Din criză se alimentează creaţia literară. De asemenea, din tot soiul de crize, pe care omul, în ultimii 5000 de ani, le-a inventat. Criza este un suport al creaţiei pe toate fronturile. În general, în perioadele acestea de puternică criză, oamenii scriu că n-au ce face, fug, cum s-ar zice la obiectele primordiale. Din păcate, există întra-devăr, în literatura română un anume tip de criză, aceea ce ţine de metaforă. Avem tendinţa de a metaforiza şi a paraboliza tot, moştenire care ni se trage din ultimii 50 de ani de comunism, pe care-i continuăm şi în tranziţie. Parcă ne temem să dăm drumul vieţii în pagina de literatură. Scriitorii reali, care se iau de gât cu propriile personaje existau în plan literar şi înainte de ’89, ei există şi acum. Cei care folosesc parabola sunt nişte scriitori semimorţi, chiar dacă, noi zicem că sunt mari scriitori la ora aceasta, că au operă literară. De asemenea, mai există şi un alt tip de criză, care nu este determinată de criza economică. Este acea criză pe care o are tânăra generaţie de scriitori, ce s-a aruncat asupra subiectelor interzise vreme de 50 de ani, în special sexul. E o criză pe care generaţia tânără o trăieşte. E vorba de acea generaţie care are sentimentul că această literatură e un fel de "Cancan", "Playboy", "Click" ş.a. Literatura înseamnă cu totul altceva şi ei simt în acest moment că tot ce au scris e perisabil.
• "Cultura e ca agricultura... cultura este vitală"
- Credeţi că azi cultura e un lux, la care putem renunţa atunci când nu ne mai ajung banii sau e o necesitate a omului modern, pentru care merită să facem eforturi?
- Cultura e ca agricultura. Ea nu a apărut în lumea asta că nişte trăsniţi au zis la un moment dat "hai să scoatem cărţi, să publicăm romane sau să compunem simfonii." Cultura există de mii de ani ca un dat al omului, ca agricultura. Cultura este vitală. Oamenii, la un moment dat, trăiesc propriile lor crize profunde. În secunda în care doresc să şi le depăşească au două tipuri de atac: unul medicamentos (iau ceva ca să mă calmez) şi unul care ţine de cultură. Mă îndrept înspre cultură şi îmi regăsesc rădăcinile, ca să merg mai departe. Viaţa nu merge mai departe dacă nu ştim să o conducem. Viaţa nu se rezumă la nişte exprimări, ea trebuie trăită şi, de asemenea, în viaţa asta trebuie să ştii să-ţi asumi toate erorile, toate crizele.
- Ce proiecte literare aveţi în lucru?
- Anul trecut am scos trei cărţi, iar într-o săptămână, două mai scot o carte. Cartea, care e o copie a realităţii, este deja gata şi se numeşte "Rodica e băiat bun". Cartea e un soi de versiune şi în engleză, şi în română, cu ilustraţii realizate de artistul Ioan Marchiş. Ea se citeşte foarte uşor şi e total lipsită de metaforă.
E o carte mai mult scrisă pentru lumea germanică. Prin acest demers am încercat a prospecta un pic piaţa literară de dincolo de frontierele României. Deja am primit o ofertă de la o editură foarte bună din Bucureşti.
În rest, mai public în reviste literare, dar mai rar, pentru că, eu cred, că proza trebuie să se regăsească în cărţi.
• "Nu cred că va dispărea lumea, ci va dispărea facebookul"
- Mai citesc tinerii din ziua de azi, în aşa-zisul secol al Internetului?
- E un paradox. Chiar dacă toată lumea zice că tinerii de azi nu mai citesc, eu spun că citesc chiar foarte mult. Tinerii se reîntorc înspre carte. Părerea mea este că se vor reîntoarce şi înspre presa scrisă. O să avem o surpriză mare în patru- cinci ani de zile, când oamenii vor veni înspre ziar. Ziarele sunt un lucru care asigură intimitatea cititorului cu cel care a scris materialul respectiv. Netul cu tipul acesta de informaţii pe care-l avem este o chestiune fără viaţă şi, în general, oamenii au nevoie de viaţă. Ziarul asigură cota asta de viaţă. Generaţia de azi este o generaţie poluată de degringolada informaţională care există pe net, de tipurile de socializare care sunt inumane ş.a. Azi, când o fată se întâlneşte cu un băiat, ei nu mai pot comunica şi atunci fug repede la facebook. Ei se înţeleg mai bine pe facebook decât atunci când ar trebui să se întâlnească, să se ia de mână şi să se pupe în parc. Tinerii de azi vor reînvăţa să iubească, să sărute. Nu poţi să iubeşti într-o lume virtuală. Poţi oarecum, dar nu-i fertil. Lumile, în general, trebuie să fie fertile. Pe net, fără fertilitate, lumea dispare. După părerea mea, nu cred că va dispărea lumea, ci va dispărea facebookul.
- Aveţi cont pe facebook?
- Nu. Eu agreez întâlnirile de factură culturală, cenaclieră, acolo unde oamenii mai beau câte o cafea, mai mănâncă nişte sărăţele şi discută despre cultură sau despre orice altceva”.
În încheiere,  dorindu-i spor în toate, inspiraţie, fericire, sănătate, am să-i citez pe I.L.Caragiale şi... Cosmin Mesaroş şi am să-i spun şi eu maestrului Marian Ilea, cu sinceritate şi din toată inima: „LA MULŢI ANI, MONŞER!”


                                                                      Gelu Dragoş

sâmbătă, 23 august 2014

Expoziţie de pictură „Lumea şi noi” la Biblioteca judeţeană

Luni, 25 august, de la ora 17,00, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în Salonul artelor, va avea loc vernisajul Expoziţiei de pictură intitulată: „Lumea şi noi”, organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”Baia Mare. Expun lucrări pictoriţele Marcela Toth şi Florica Radu.
Expoziţia poate fi vizitată în Salonul artelor, până pe data de 5 septembrie 2014.


                                                                                             GDL

Poeme scrise de românca Amalia Cernat, pe lista lungă la premiul New Voices al PEN International

Poeme scrise de românca Amalia Cernat au fost selectate pe lista lungă a operelor nominalizate la premiul New Voices al organizaţiei PEN International, urmând ca lista scurtă să fie prezentată la mijlocul lunii august, iar câştigătorul să fie anunţat pe 1 octombrie, în timpul congresului anual.
Premiul New Voices este construit pe ideea de reconectare cu trecutul şi păşire spre viitor şi se adresează tinerilor scriitori cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Aceştia trebuie să fie nominalizaţi de cluburile PEN locale, întrucât PEN International nu poate accepta cereri direct de la candidaţi, se arată pe site-ul pen-international.org.
Primul premiu New Voices al PEN International a fost acordat, în septembrie 2013, scriitorului Masande Ntshanga, pentru povestea sa "Space". Ntshanga a fost nominalizat de clubul PEN din Africa de Sud.
Pe lista lungă la premiul New Voices pe 2014 au fost anunţate şase nominalizări: "February/MBV/Genoa, and other poems", de Silvia Urgas (clubul PEN din Estonia), "The Fabulous Five", de Kasim Bazil (clubul PEN din Asia Centrală), "The Frogs' Chorus", de Marina Babanskaya (clubul PEN din Sankt Petersburg), "Untitled Poems", de Xenia Emelyanova (clubul PEN din Rusia), "Vankila, and other poems", de Amalia Cernat (clubul PEN din România), şi "We Shall Have Hearts, and other poems", de Viktor Jovanoski (clubul PEN din Macedonia).
Juriul care a făcut selecţia este format din poetul chinez Xi Chuan, autoarea indiană Kiran Desai, scriitorul canadian Alberto Manguel, scriitorul francez Alexandre Postel şi romanciera pakistaneză Kamila Shamsie.
PEN International este cea mai veche şi mai mare organizaţie mondială a scriitorilor, creată în 1921, după Primul Război Mondial, cu scopul de a întări comunicarea în vederea păcii dintre scriitori din toate ţările, cu dorinţa de a-i susţine în lupta lor pentru libertatea cuvântului şi pentru drepturile universale ale omului, dar şi cu scopul de a-i proteja fizic, juridic şi moral pe scriitori împotriva cenzurii, închisorii şi execuţiei fizice de către regimuri politice tiranice, se arată pe site-ul PEN Club România.
PEN Club România este o asociaţie de scriitori creată în 1990, în jurul ideilor nobile şi umaniste promovate de organizaţia mondială PEN International. Creat de poeta Ana Blandiana în 1990, PEN Club România reuneşte în jur de o sută de scriitori români cunoscuţi, între care figurează nume importante ale culturii româneşti actuale, precum Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, Stelian Tănase. D.C.
Preluare http://www.mediafax.ro//cultura-media/poeme-scrise-de-romanca-amalia-cernat-pe-lista-lunga-la-premiul-new-voices-al-pen-international-12971460

joi, 21 august 2014

Tabără de pictură şi sculptură în Oraşul Domniţelor

Municipiul Baia Mare găzduieşte, începând cu acest final de săptămână „Tabăra de pictură şi sculptură”, eveniment la care sunt aşteptaţi sa ia parte artişti importanţi din toată România, dar şi pictori şi sculptori de peste hotare.
Tabăra va dura până pe 31 august pentru pictori, în timp ce pentru sculptori tabăra va continua până pe 21 septembrie, urmând ca toate sculpturile să fie expuse în locuri publice din municipiu reşedinţă de judeţ.
Evenimentul este organizat de către Fundaţia “Dorel Cherecheş”, în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Baia Mare.
Preşedintele UAP, filiala Baia Mare, doamna Laura Ghinea, precizează faptul că tabăra, cu cele două secţiuni ale ei, se va desfăşura la Colonia Pictorilor şi Vila Wagner.



                                                                                          Gelu DRAGOŞ

marți, 19 august 2014

C. George Sandulescu and Lidia Vianu Long Words in Finnegans Wake


Press Release
Bucharest, Thursday 7 August 2014
Online Publication
Contemporary Literature Press,
under The University of Bucharest, in conjunction with The British Council, The Romanian Cultural Institute, and The Embassy of Ireland,


Announces the publication of

Joyce Lexicography. Volumes 999.1, 999.2, 999.3.

C. George Sandulescu and Lidia Vianu

Long Words in Finnegans Wake 

ISBN 978-606-8592-53-4, 978-606-8592-54-1, 978-606-8592-55-8
Since 2011, Contemporary Literature Press has published over one hundred Finnegans Wake Lexicons. They all deal with languages, literature, geography, music, even story and characters in James Joyce's last book. We have also published our own online version line-numbered of Finnegans Wake. It contains significantly fewer errors than many other versions. Our Lexicons have literally brought Finnegans Wake to Romania, possibly to almost all former communist countries. Students of English are beginning to come to terms with this most enigmatic of Joyce's books even in places where English was thought so little about.

It is now time for us to change the angle of approach: we are switching from Meaning to Number. We are now listing most nine-letter words, and longer, in the order in which they occur in the text itself. Our first remark was that most of them do not really exist in English as such. They are James Joyce's own concoctions.

George Sandulescu's article entitled "Cartouching" is the most adequate introduction to these three volumes. In a forthcoming volume, renowned physicist Ioan-Iovitz Popescu, Member of the Romanian Academy, will apply to Finnegans Wake his latest discoveries in Quantitative Linguistics.

Our Manual for the Advanced Study of Finnegans Wake, in 105 volumes now, is asking a very simple question: What exactly did Joyce do to the words we all used to know? As has become customary with Contemporary Literature Press, we encourage our readers to find their own answers, in the wake of Heidegger's philosophy. These lists of Long Words might prove useful to them along the way.

Don't forget linguistics: it is very important!
C. George Sandulescu and Lidia Vianu
Long Words in Finnegans Wake by C. George Sandulescu and Lidia Vianu is formally launched on 7 August 2014. The volumes are available for consultation and downloading on receipt of this Press Release, at the following internet address:


You are kindly invited to visit the Contemporary Literature Press website at http://editura.mttlc.ro/. For comments or suggestions, please contact the publisher lidia.vianu@g.unibuc.ro.
If you want to have all the information you need about Finnegans Wake,
including the full text of Finnegans Wake, line-numbered, go to
 A Manual for the Advanced Study
of James Joyce's Finnegans Wake
in One Hundred and Five Volumes

by C. George Sandulescu and Lidia Vianu,


at the following internet addresses: 
http://sandulescu.perso.monaco.mc/
http://editura.mttlc.ro/Joyce%20Lexicography.html
Comunicat de Presă
București, joi 7 august 2014
Ediție online
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din Bucure
știThe British Council, Institutul Cultural Român  ș Ambasada Irlandei,


Anunță publicarea volumului

Joyce Lexicography. Volumele 999.1, 999.2, 999.3.

C. George Sandulescu și Lidia Vianu

Long Words in Finnegans Wake 

ISBN 978-606-8592-53-4, 978-606-8592-54-1, 978-606-8592-55-8
Din 2011 până în prezent, Contemporary Literature Press a publicat peste o sută de Lexicoane Finnegans Wake . Acestea se ocupă de limbile străine, literatură, geografie, muzică, ba chiar și de intriga ori personajele din ultima carte scrisă de James Joyce. Am publicat de asemenea și o versiune a cărții Finnegans Wake online, cu rândurile numerotate pe pagină. Această versiune este făcută de noi și conține mai puține erori decât multe altele. Lexicoanele noastre au adus Finnegans Wake în România, și probabil în mai toate fostele țări comuniste. Ele au pus în mâna studenților culturii și literaturii engleze o carte mai enigmatică decât tot restul cărților scrise de Joyce, o carte la care prea puțini meditaseră până atunci în acest spațiu geografic.

A venit vremea să ne schimbăm unghiul de abordare: trecem acum de la Sens la Număr. Publicăm pentru început majoritateea cuvintelor care con
țin nouă litere ori mai mult decât atât, în ordinea în care apar cuvintele respective în text. Va fi ușor de observat de la prima vedere că aceste cuvinte nu există în limbă: în nicio limbă. Ele au fost născocite de James Joyce.

Cea mai potrivită introducere pentru aceste trei volume este articolul lui George Sandulescu intitulat "Cartouching". În viitorul foarte apropiat, vom publica un volum în care renumitul fizician Ioan-Iovitz Popescu, Membru al Academiei Române, va aplica la  Finnegans Wake descoperirile lui din domeniul Lingvisticii Cuantice.

A Manual for the Advanced Study of Finnegans Wake, care ajunge acum la 105 volume, pune o întrebare cât se poate de simplă: Ce anume face Joyce cu cuvintele pe care fiecare dintre noi credea că le
știe? Așa cum a făcut  Contemporary Literature Press și până acum, ne invităm cititorii să răspundă ei înșiși, mergând în felul acesta pe urmele filosofiei lui Heidegger. În găsirea unui răspuns, listele acestea de Cuvinte Lungi s-ar putea să le fie de folos.

Un lucru nu trebuie să uităm: de lingvistică nu ne putem li
Long Words in Finnegans Wake, de C. George Sandulescu și Lidia Vianu  s-a lansat oficial la data de 7 august 2014, dar volumele pot fi consultate și descărcate din acest moment la adresa de internet:


Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesa
ți website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

miercuri, 13 august 2014

cele dulci neauzite

„au murit robin william şi victor gorduza
ziarele se-nghesuie la o declaraţie a lui robin
într-o zi am intrat într-un magazin
şi am văzut o sticlă mică de jack daniel's
apoi am auzit o voce care îmi şoptea la ureche
hei ia doar o gură doar una
am băut şi apoi a fost o scurtă perioadă
îmi care îmi spuneam
oh sunt bine
dar lucrurile au scăpat de sub control
atât de repede
au murit victor gorduza şi robin william
acum un ţărm îşi arde pragul
tu treci cu-alai
tu străluceşti/ te sfâşii/ tu ştii magul
bătrâne fapte sângele-ţi desfac
viorel scrie în draperia
faţa se îngroapă în depărtări
cum s-ar închide o despicătură a apei
peste unul care se îneacă
un distih spune că cele neauzite
sunt mai dulci decât cele dulci auzite
nu-i oare acesta descuietorul
acelor uşi ce mult mai bine ar fi
să stea închise
uneori te poţi naşte murind
prin inima sentimentului
acolo ochiul se deschide
lucrurile n-au umbră
nici soare nu există
pentru că cineva înconjoară lumea cu inima”

                                                      IOAN DRAGOŞ
                                                          12.08.2014

joi, 7 august 2014

Pictoriţa Maria Mariş Dărăban ne dăruieşte o expoziţie de culoare şi flori!

Marţi, 5 august 2014, Galeriile de Artă din Baia Mare au fost luate cu asalt de iubitorii picturii, a culorii şi florilor. Artişti din toate domeniile, scriitori, cântăreţi, judecători şi avocaţi, profesori, muncitori, etc au ţinut să fie alături de artistul plastic Maria Mariş Dărăban la Expoziţia deschisă la Galeriile de Artă de pe Bulevardul Bucureşti, expoziţie deschisă până în data de 23 august, cu aproximativ 20 de tablouri realizate în această primăvară.
Expoziţia reuneşte pânze care surprind peisaje din Spania, Franţa, dar şi din apropierea municipiului Baia Mare, mai exact Apa, judeţul Satu Mare.
„S-ar putea să continui acest demers de căutare cromatică numai prin culoare, mai puţin descriptivul, deci expresia culorii. Sigur, culoarea aşezată pe orice obstacol, care poate fi o floare, poate fi un deal, poate fi şi chipul unui om, deci caut numai această legătură între lumina şi culoare. După câte se vede, de data aceasta lipseşte chipul uman, nu zic că nu mă preocupă în continuare, dar acum am fost în formula în care am redescoperit bucuria culorii”, ne-a declarat Maria.
La final, ne-a încântat Magda Puşcaş din Cluj Napoca şi Vali Moldovan, spre fericirea celor prezenţi!
                                                                              
                                                                           Gelu Dragoş