Cenaclul Scriitorilor Maramureș

De 1 Martie!

2012-03-01T02:22:00.000-08:00

Conferinţă şi proiecţie film: TUTANKHAMON

2012-02-29T01:22:00.000-08:00


Conferenţiar: Anca Păunescu Joi, 1 Martie 2012, ora 17:00 Biblioteca Metropolitană Bucureşti (Strada Tache Ionescu, nr. 4) Intrarea este libera!


FILOSOPHIA - Curs de filosofie comparată
Filosofia înseamnă dragoste de înţelepciune, căutarea răspunsului la cele mai profunde întrebari ale omului: Ce este viaţa? Ce este omul? Există un sens al vieţii? Putem face lumea un loc mai bun? Ce este fericirea? De ce există suferinţă? Ne putem cunoaşte pe noi înşine? Putem deveni mai buni?Cursul de Filosofie Comparata Filosophia vă permite să găsiţi răspunsul la aceste întrebări fundamentale ale vieţii prin intermediul studiului comparat al învăţăturilor celor mai importanţi înţelepţi ai umanităţii şi a celor mai evoluate civilizaţii din istorie: India, Tibet, Egipt, China, Grecia, Roma. Frecventand acest curs, vei învăţa: - să îţi trăieşti viaţa cu mai mult protagonism şi să-i dai un sens superior; - să îţi domini propriile emoţii şi să-ţi canalizezi mai bine ideile; - să ai mai multă stăpânire şi încredere în sine; - să îţi îmbunătăţeşti relaţiile cu cei care te înconjoară. Cursul se desfăşoară VINERI, 02 martie ora 18:30, în sediul din Str. Ştefan Mihăileanu nr. 30A. Cursul durează 12 săptămâni, se desfăşoară săptămânal, în fiecare vineri de la ora 18:30 şi costă 250 de lei (150 pentru elevi şi studenţi). Temele cursului: ETICA ATEMPORALĂ. De ce avem nevoie de filosofie? Ce sunt valorile durabile? BHAGAVAD-GITA Calea eroului şi acţiunea altruistă. GLASUL LINIŞTII Interpretarea unui text tibetan. Evoluţie şi căile cunoaşterii. SIDDHARTA GAUTAMA BUDDHA Calea de mijloc şi cum putem învăţa din suferinţă. CONFUCIUS Omul nobil şi asumarea responsabilităţii. VIAŢA MORALĂ ÎN EGIPTUL ANTIC Norme etice pentru o societate civilizată şi fericită. PLATON Justiţie şi libertate. Cheile armoniei individuale şi sociale. ARISTOTEL Construirea scării valorilor şi cucerirea fericirii. STOICISMUL ÎN ROMA Cetăţeanul lumii: liberul arbitru şi slujirea celorlalţi. IMMANUEL KANT Datoria şi voinţa bună. PLOTIN Despre suflet şi viaţă lăuntrică. Cele trei etape ale dezvoltării personalităţii. FILOSOFIA ISTORIEI Timpul cosmic şi istoria umană: limite şi oportunităţi. Pentru mai multe informaţii şi înscrieri: Departamentul Relaţii Publice Asociaţia Culturală Noua Acropolă Tel/Fax: 021-323.97.82 E-mail: na-bucuresti@noua-acropola.ro www.noua-acropola.ro

Gala Premiilor UNITER 2012

2012-02-29T01:18:00.001-08:00

Pentru această ediţie a Galei, Senatul UNITER a hotărât ca juriul de nominalizări să fie alcătuit din Monica Andronescu, Ion Cocora şi Ion Parhon. Acestea sunt următoarele:

· Cel mai bun spectacol în viziunea UNITER va fi ales dintre "Ivanov", de Anton Pavlovici Cehov (Teatrul Bulandra, Bucureşti), "Ultima zi a tinereţii", după Tadeusz Konwicki (Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu) şi "Vizita bătrânei doamne", de Friedrich Dürrenmatt (Teatrul Naţional Bucureşti).

· La categoria "cea mai bună regie" au fost selectaţi László Bocsárdi, pentru regia spectacolului "Caligula", la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, Radu Alexandru Nica, pentru regia spectacolului "Mountainbikers", la Teatrul German de Stat Timişoara, şi Silviu Purcărete, pentru regia spectacolului "D'ale carnavalului", la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu.

· La categoria "cel mai bun actor în rol principal" au fost nominalizaţi Sorin Leoveanu, pentru rolul titular din spectacolul "Caligula" la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, Marian Râlea, pentru rolul Saşa Saveliev, din spectacolul "Îngropaţi-mă pe după plintă", la Teatrul Bulandra din Bucureşti, şi Marius Turdeanu, pentru rolul Emil Cioran, din spectacolul "Ispita Cioran", la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu.

· La categoria "cea mai bună actriţă în rol principal" au fost nominalizate Claudia Ieremia, pentru rolul Zoe, din spectacolul "O scrisoare pierdută", la Teatrul Naţional Timişoara, Mariana Mihuţ, pentru rolul bunicii din spectacolul "Îngropaţi-mă pe după plintă", la Teatrul Bulandra din Bucureşti, şi Oana Pellea, pentru spectacolul "Vocea umană", la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

· La categoria "cel mai bun actor în rol secundar" au fost nominalizaţi Balázs Bodolai, pentru rolul Helmuth von Sachs, din spectacolul "Aniversarea", la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Victor Rebengiuc, pentru rolul Matvei Semionovici Şabelski, din spectacolul "Ivanov", la Teatrul Bulandra din Bucureşti, şi Cornel Scripcaru, pentru rolul Pavel Kirillici Lebedev, din spectacolul "Ivanov", la Teatrul Bulandra, Bucureşti.

· La categoria "cea mai bună actriţă în rol secundar" au fost nominalizate Ioana Dragoş Gajdo, pentru rolul Golde, din spectacolul "Scripcarul pe acoperiş", la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Emőke Kató, pentru rolul Else, din spectacolul "Aniversarea", la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, şi Ana Ioana Macaria, pentru rolul Nastenka, din spectacolul "Însemnările unui necunoscut", la Teatrul Bulandra din Bucureşti.

· La categoria "cel mai bun debut" au fost nominalizaţi Attila Balogh, pentru regia spectacolului "Trahinienele", de la Teatrul "Tamási Áron" din Sfântu Gheorghe, Raluca Vermeşan, pentru rolul Helen din spectacolul "XXL", la Teatrul Act din Bucureşti, şi Cătălin Vieru, pentru rolul Hlestakov, din spectacolul "Revizorul", la Teatrul "Anton Pann" din Râmnicu Vâlcea.

· La categoria "cel mai bun spectacol de teatru radiofonic" au fost nominalizate următoarele titluri: "Argentina", de Ilinca Stihi, regia artistică Ilinca Stihi, o producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, "Părintele Arsenie Boca - Taina Iubirii", de Ion-Costin Manoliu, regia artistică Nicolae Mărgineanu, o producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, şi "Shylock", de Gareth Armstrong, regia artistică Răzvan Popa, o producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune.

· La categoria "cea mai bună scenografie" au fost nominalizaţi Vioara Bara, pentru scenografia spectacolului "Scripcarul pe acoperiş", la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Dragoş Buhagiar, pentru scenografia spectacolului "Ultima zi a tinereţii", la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, şi Nikola Toromanov, pentru scenografia spectacolului "Vizita bătrânei doamne", la Teatrul Naţional Bucureşti.Mediafax

Cristian LAURENŢIU

Revista „Nord Literar” la ceas de bilanţ

2012-02-28T06:33:00.000-08:00

Marţi, 28 februarie a.c., la orele 12,oo, în Sala Comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţean Maramureş a avut loc Şedinţa anuală a Colegiului de redacţie al revistei literare „Nord Literar”.

Ordinea de zi a fost următoarea:

Raport de activitate pe anul 2011;
Prezentarea numerelor 1 şi 2 ale revistei „Nord Literar”din 2012 precum şi a suplimentului „Nord Literar 1-100, indice bibliografic”;
Proiecte literare de viitor;
Diverse

Au fost prezenţi printre alţii: dr.Florian ROATIŞ, dr.Teodor ARDELEAN, Gheorghe PÂRJA, Florica BUD, Augustin Griguţa BOTIŞ, Ioan DRAGOŞ, dr.Ştefan MARIŞ, Ioana DRAGOTĂ, Săluc HORVAT, Nicolae SUCIU, Florin POP, Nicolae SCHEIANU, dr.Gheorghe GLODEANU, Ştefan JURCĂ.

Concluzia întâlnirii de astăzi a tras-o profesorul meu de limba română, poetul şi eseistul Augustin G. BOTIŞ: ”Prin această revistă, Nordul geografic devine un Nord spiritual”.

Gelu DRAGOŞ

Maramureşul reflectat în cuvinte. Lansarea antologiei „Maramureşul din cuvinte”

2012-02-27T07:39:00.000-08:00

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare vă invita să participaţi la conferinţa de presă prilejuită de lansarea antologiei „Maramureşul din cuvinte”, coordonator dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, care va avea loc marţi, 28 februarie 2012, ora 11.00, în Cabinetul de istorie locală Maramureş (etajul al II-lea).

Lucrarea, realizată cu concursul întregului personal al bibliotecii, reuneşte în paginile sale cele mai frumoase şi semnificative texte dedicate, de-a lungul timpului, acestui fabulos nord de ţară căruia avem privilegiul să-i aparţinem.

Semnate de nume celebre (personalităţi istorice, oameni de ştiinţă, scriitori) sau iluştri anonimi, de oameni ai locului sau străini veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, având conţinut ştiinţific sau artistic, fragmentele selectate se întâlnesc sub semnul interesului şi fascinaţiei, constituindu-se într-o declaraţie polifonică de dragoste, veritabil monument întru cuvânt înălţat Maramureşului.

Dacă timpul şi timpurile modifică neîncetat chipul acestor locuri grele de tradiţii şi istorie, iată că editorii lucrării au găsit o cale de a păstra nealterată imaginea Maramureşului, aşa cum încă îl cunoaştem şi iubim.

Ne onorează cu prezenţa la eveniment P.S. Justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Vă aşteptăm cu drag pe toţi cei care iubiţi Maramureşul!

Corina ŞANDOR MARTIN

specialist relatii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Premiile OSCAR 2012

2012-02-27T07:37:00.000-08:00

Filmul "The Artist" de Michel Hazanavicius a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun film, duminică, la cea de-a 84-a gală de decernare a acestor distincţii, ce a avut loc la Los Angeles. Pelicula, turnată în alb negru, spune povestea unui actor din epoca filmului mut, George Valentin (Jean Dujardin), îngrijorat că va fi dat uitării odată cu apariţia filmelor cu sonor şi care se îndrăgosteşte de tânăra dansatoare pe cale de afirmare Peppy Miller (Bérénice Bejo). O coproducţie Franţa/ Belgia, "The Artist" aduce un omagiu filmelor mute hollywoodiene. Alături de "The Artist", au mai fost nominalizate la Oscarul pentru cel mai bun film peliculele "The Tree of Life", "Hugo", "Moneyball", "The Descendants", "Midnight in Paris", "The Help", "War Horse" şi "Extremely Loud and Incredebly Close".

Cea de-a 84-a gală a premiilor Oscar a avut loc duminică seară, la Hollywood & Highland Center din Los Angeles (fostul Kodak Theatre).
Sezonul marilor premii cinematografice, încheiat cu decernarea Oscarurilor, a fost dominat de "The Artist", care a primit, printre altele, un premiu pentru interpretare la Festivalul de la Cannes din 2011 (Jean Dujardin), trei Globuri de Aur, şapte BAFTA, un Goya, numeroase trofee decernate de asociaţiile de profesionişti din domeniu, dar şi şase premii César. Anul trecut, Oscarul pentru cel mai bun film a revenit filmului britanic "Discursul regelui/ The King's Speech".
LISTA CÂŞTIGĂTORILOR :

· Cel mai bun film: "The Artist"

· Cea mai bună actriţă în rol principal: Meryl Streep ("The Iron Lady")

· Cel mai bun actor în rol principal: Jean Dujardin ("The Artist")

· Cel mai bun regizor: Michel Hazanavicius ("The Artist")

· Cel mai bun scurtmetraj animat: "The Fantastic Flying Books of Mr. Morris Lessmore", de William Joyce şi Brandon Oldenburg

· Cel mai bun scurtmetraj documentar: "Saving Face", de Daniel Junge şi Sharmeen Obaid-Chinoy

· Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: "The Shore", de Terry George şi Oorlagh George

· Cel mai bun scenariu original: "Midnight in Paris" (Woody Allen)

· Cel mai bun scenariu adaptat: "The Descendants" (Alexander Payne, Nat Faxon, Jim Rash)

· Cel mai bun cântec: "Man or Muppet" din "The Muppets" - Bret McKenzie

· Cea mai bună coloană sonoră: "The Artist" - Ludovic Bource

· Cel mai bun actor în rol secundar: Christopher Plummer ("Beginners")

· Cele mai bune efecte vizuale: "Hugo"

· Cel mai bun lungmetraj de animaţie: "Rango", de Gore Verbinski

· Cel mai bun documentar: "Undefeated", de TJ Martin, Dan Lindsay şi Richard Middlemas

· Cel mai bun montaj de sunet: "Hugo"

· Cea mai bună coloană sonoră: "Hugo" - Howard Shore

· Cel mai bun montaj: "The Girl with the Dragon Tattoo" (Kirk Baxter şi Angus Wall)

· Cea mai bună actriţă în rol secundar: Octavia Spencer ("The Help")

· Cel mai bun film străin: "Nader and Simin, A Separation" (Iran)

· Cel mai bun machiaj: "The Iron Lady"

· Cele mai bune costume: "The Artist" (Mark Bridges)

· Cea mai bună regie artistică: "Hugo" (Dante Ferretti, Francesca Lo Schiavo)

· Cea mai bună imagine: "Hugo"(Robert Richardson). Preluare Mediafax

Gelu DRAGOŞ

A fost lansat un nou număr al revistei Familia Română

2012-02-27T07:36:00.000-08:00

Vineri, 24 februarie 2012, o delegaţie a revistei „Familia Română” condusă de dr. Teodor Ardelean, director executiv şi redactor-şef, a participat la evenimentele dedicate cinstirii memoriei directorului fondator al revistei, dr. Constantin Mălinaş, care au avut loc la Ciutelec şi Popeşti, localităţi legate biografic de personalitatea distinsului om de cultură bihorean, prilejuite de comemorarea a doi ani de la trecerea sa în nefiinţă. Alături de reprezentanţii comunităţii locale au fost prezenţi intelectuali orădeni şi o delegaţie a românilor din dreapta Tisei, condusă de dr.Ion M. Botoş preşedintele Uniunii Românilor din Transcarpatia "Dacia", Ucraina.

După sfinţirea plăcii comemorative de pe casa natală a dr. Constantin Mălinaş, mare patriot român, în cadrul Simpozionului omagial prezidat de prof. Ioan Giarca, directorul Grupului Şcolar Industrial Popeşti, instituţie căreia urmează să-i fie atribuit numele cărturarului bihorean, a fost lansat primul număr din anul 2012 al revistei „Familia Română". Cu un sumar bogat, reflectând preocupările constante ale colectivului redacţional de a se implica în tot ceea ce înseamnă fenomenul românesc în lume, cu un accent bine pus pe promovarea imaginii şi valorilor specifice Maramureşului, revista a fost primită cu viu interes de publicul numeros şi entuziast care a participat cu însufleţire la eveniment. Laura Mălinaş, mama regretatului omagiat, prezentă şi ea în pofida poverii celor 92 de ani, a ţinut să sublinieze că aşa este bine, ca omul să-şi slujească ţara, îndemn în spiritul căruia şi-a educat şi ea propriii copii.

Organizatorii complexului de activităţi: Asociaţia „Morăriţa” – preşedinte Tiberiu Morar şi Fundaţia Franco-Română – preşedinte Victor Raţ, ambele din Oradea, au reuşit să contureze, prin tot ceea ce au realizat, un adevărat model de punere în valoare şi educare în spiritul respectului pentru patrimoniul local şi naţional.

IOANA DRAGOTĂ

Operă inedită de James Joyce, publicată de o editură irlandeză

2012-02-25T10:27:00.001-08:00

Open publication - Free publishing - More james joyce

Cartea „Mi-e dor de-o pohtă bună” a fost scrisă la momentul potrivit

2012-02-25T10:10:00.000-08:00

      Scriitoarea Florica Bud demonstrează şi prin această carte că este o prozatoare autentică, cu un stil propriu din care reiese puternica ei personalitate. Aşa cum afirmă criticul Alex Ştefănescu „Florica Bud salvează de la uitare ceva foarte frumos din lumea românească”.
      Cartea Domniei Sale este o carte-document a vieţii de copil şi adolescent trăitor în arealul unde se întretaie Codru şi Chioar, satul şi mai apoi oraşul Ulmeni.
       Cititorul este introdus direct în lumea copilăriei, a vieţii arhaice a copilelor Florica şi Valeria-Ana, cu o emoţionantă descriere a localităţii unde au văzut lumina zilei şi, neîntâmplător, cu descrierea Gării Ulmeni, loc simbolic pentru ceea ce însemnau în acele vremuri gările – punct de plecare într-o lume necunoscută, dar fascinantă pentru deschiderea orizontului şi dezvoltarea eu-lui.
       Personajul central al acestei cărţi, alcătuite din 36 de povestioare, este bunica autoarei, Valeria Maria Trif, cel mai bine descris personaj şi, fiindcă fiecare dintre noi am avut o ”bunică Valeria”, Florica Bud reuşeşte prin scrisul ei să ne facă să o îndrăgim şi să ne-o apropie de suflet, dându-i astfel acestui personaj universalitate. În carte, în afară de Emil Gavriş, Petre Dulfu sau Florian Ulmeanu, vom întâlni şi alte personaje cum ar fi: Vasile Morar, regretatul Emil Florescu, învăţătoarele Rozica, Maria şi Melania, vecina Fina, ţiganca Maria Joski, bucătăreasa Leontina Covaci, vecinii Călin şi Mircea Lupo, unchiul Florea, Aurelia Paşca, preotul Emil Negruţiu, croitoreasa Helena, de asemenea colegele Lucica, Laura Berbecaru ş.a.
     Această carte poate fi privită din mai multe unghiuri: în primul rând ne demonstrează forţa epică a autoarei, prin sensibilitate şi stăpânirea fără cusur a limbii române, de asemenea a arhaismelor din zona Ulmeni, oraş înconjurat de sate în care trăiesc şi etnici maghiari, romi, alături de ţărani români şi intelectuali, dar şi „domniscarăşi”. Apoi, cartea poate fi citită şi în acelaşi timp poate fi utilă, ca şi carte de bucate, ceva în genul lui Radu Anton Roman. E drept că pe mine m-a impresionat mai mult aceasta calitate a cărţii, deoarece „sucitura, tocana, leveşa de galiţă, prăjitura televizor, zămuca pe pthitoi, zama de mazăre, pthita coaptă pe vatră, moşocoarnele, ratăta cu jumeri, salata de boeuf, piroşthile, gomboţii, ghiveciul, silvoiţa”etc., toate îmi sunt cunoscute şi le-am mâncat din primii ani ai vieţii. În al treilea rând, aceasta este o carte- „Amintiri din copilărie”. Şi aici avem o „mătuşă Mărioara”, numai că o cheamă Aurica şi Floricăi îi tricotează căciuliţe stranii din lână, astfel încât colegii o numesc „Regina Broaştelor”. Pentru Florica Bud, Ozana este Someşul, iar peripeţiile au loc în pădurile Ţicăului şi Chelinţei. Părinţii ei dragi nu sunt Smaranda şi Ştefan, ci Cornelia Trif şi Ioan, „ţărani harnici” care „de-a lungul celor şase decenii de când îşi mănâncă împreună sacul cu sare, au avut grijă de cai, de mărhăi, de porci, de galiţe, de raţe, de gâşte şi de thiurcani”. Valoarea cărţii este dată şi de faptul că se adresează unui spectru larg de cititori: elevi, ţărani, studenţi, intelectuali şi critici, bineînţeles.
       Cartea „Mi-e dor de-o pohtă bună” poate fi considerată şi un ghid medical, pentru că de multe ori prozatoarea Florica Bud ne îndeamnă să mâncăm sănătos: „...ne amăgim şi ne cumpărăm pe bani grei boala”; „... se renunţă la roşiile noastre împărăteşti în favoarea celor de cauciuc, trase la xerox”.
   „Greutatea” scrisului ei este dată şi de comparaţiile deosebit de reuşite, gen „acul semn de carte pentru faţa de masă”, „o maioneză tăiată echivala cu o intrare ratată în U.E., de nici vecinii nu te puteau salva”.
        „Regina Broaştelor”, „Mama pisoilor”, „Muta Fărinii”, adică autoarea Florica Bud în anii copilăriei, are şi un simţ al umorului de calitate bine dezvoltat, un plus pentru a nu plictisi în enumerarea atâtor ingrediente necesare unei reţete.
„Pe sora Valeria o strigam Ita, din motive economice”, „supa pe piciorul de la scaun”, „prăjiturile cu moşina se păstrează bine vreme îndelungată dacă scapă cu ...viaţă”, „turcii se băteau de zor la gura noastră”, „ptithoii şi pomniţele puteau să mai aştepte că doar nu plăteau impozit”.
      Şi această carte, la fel ca precedentele, demonstrează „temperamentul artistic al autoarei şi a gândirii ei asociative rapide” (Alex Ştefănescu) şi adaug faptul că este una dintre prozatoarele contemporane de mare valoare. Mi-au plăcut şi titlurile date scrierilor sale: „Pthita noastră cea de toate zilele”, „Războiul mamicelor şulmedhene”, „Zămucă de încins...spiritele”, „Turtiţe fermecate pentru guri spârthicathe”, „Dureri vechi, dureri noi” şi „Ghiveci existenţial”.
       Parafrazând titlul cărţii, spun şi eu la final: mi-e dor de înţelepciunea milenară a ţăranului român, prezenţă firească în casa ei, mi-e dor de bunica, făcundu-i toate poftele copilei cu părul auriu şi cârlionţat, mi-e dor de încă o carte semnată de către Florica Bud!

                                                                                Gelu DRAGOŞ

poemul de sâmbătă – cu ce-s de vină

2012-02-25T10:00:00.000-08:00

I.

cu ce-s de vină că brazii sunt mândri și înalți
cu ce-s de vină de vina celorlalți
cu ce-s de vină de albul iernii din munți
cu ce-s de vină că unii prin frig aleargă desculți
cu ce-s de vină de-al câinelui lătrat
cu ce-s de vină de-al nopții regat
cu ce-s de vină de al copilului plâns
cu ce-s de vină că focul din vatră s-a stins

cu ce-s de vină de-a mamei născut
cu ce-s de vină că sunt necunoscut
cu ce-s de vină că astăzi nu-i joi
cu ce-s de vină că mai vin și zi cu ploi
cu ce-s de vină de grâul necrescut
cu ce-s de vină de-al vieții tăcut
cu ce-s de vină că astăzi este vineri
cu ce-s de vină că mor și cei tineri

cu ce-s de vină că nu ne știm prețui
cu ce-s de vină că nu mai știm a iubi
cu ce-s de vină de frigul din casă
cu ce-s de vină de golul de pe masă
cu ce-s de vină că nu sunt strigat
cu ce-s de vină că uneori sunt din vis alungat
cu ce-s de vină de totul e trecut
cu ce-s de vină că există necunoscut.

II.

cu ce-s de vină că mor cerșetori
cu ce-s de vină că suntem trecători
cu ce-s de vină de pruncul din pat
cu ce-s de vină de-al altuia păcat
cu ce-s de vină că toți ne urâm
cu ce-s de vină că sunt un străin
cu ce-s de vină de tinerețea cea trecută
cu ce-s de vină de noaptea netrăită

cu ce-s de vină de-a nopții tristețe
cu ce-s de vină de merg spre bătrânețe
cu ce-s de vină că vinu-i băut
cu ce-s de vină de cel nenăscut
cu ce-s de vină că dragoste nu e
cu ce-s de vină că visul trece repede
cu ce-s de vină de-a apelor tulburare
cu ce-s de vină de-a lumii supărare

cu ce-s de vină că nu există iubire
cu ce-s de vină pentru a lumii amăgire
cu ce-s de vină de trăiesc în păcat
cu ce-s de vină de-a apei tulburat
cu ce-s de vină de-a mării mare
cu ce-s de vină de-a vieții trădare
cu ce-s de vină de-a lumii lumină
cu ce-s de vină ... cu ce-s de vină.

III.

cu ce-s de vină de anii ce-au trecut
cu ce-s de vină de-al vieții necunoscut
cu ce-s de vină de-al timpului plouat
cu ce-s de vină de-al vieții înșelat
cu ce-s de vină că am păcătuit
cu ce-s de vină că nu te-am iubit
cu ce-s de vină că nu te-am ascultat
cu ce-s de vină de-al lumii păcat

cu ce-s de vină de ziua de azi
cu ce-s de vină că se taie și brazi
cu ce-s de vină că poetul e trist
cu ce-s de vină unde ești Christ
cu ce-s de vină de-a lumii răstignire
cu ce-s de vină de-a lumii lipsă iubire
cu ce-s de vină că nu se mai fac case
cu ce-s de vină de-a lumii ponoase

cu ce-s de vină de-a poeziei vers
cu ce-s de vină că totul azi e șters
cu ce-s de vină că nu ne prețuim
cu ce-s de vină că azi mai trăim
cu ce-s de vină de-a valului frumusețe
cu ce-s de vină de-a mamelor tristețe
cu ce-s de vină că-n lume sunt supărări
cu ce-s de vină de-ale lumii picări.

IV.

cu ce-s de vină că trenul a plecat
cu ce-s de vină de trăiesc în păcat
cu ce-s de vină că dragostea-i azi alungată
cu ce-s de vină că lumea-i supărată
cu ce-s de vină că florile-ofilesc
cu ce-s de vină că pruncii ne cresc
cu ce-s de vină când soarele-i printre nori
cu ce-s de vină de-a vieții vâltori

cu ce-s de vină că toți suntem fiare
cu ce-s de vină de zilele amare
cu ce-s de vină de fructul din vie
cu ce-s de vină de-a noastră temelie
cu ce-s de vină că azi trist mi se pare tot
cu ce-s de vină de vasul ce pleacă din port
cu ce-s de vină că pasărea nu mai cântă
cu ce-s de vină mă tot frământă

cu ce-s de vină de-a vieții tulburare
cu ce-s de vină cu ce-s de vină oare
cu ce-s de vină când pruncul e flămând
cu ce-s de vină atunci când suflă-afară vânt
cu ce-s de vină că nu mai am nici răbdare
cu ce-s de vină de-a crivățului suflare
cu ce-s de vină că azi tu ești certat
cu ce-s de vină de-al vieții făcut păcat

V.

cu ce-s de vină când toți cu toți se ceartă
cu ce-s de vină de-a noastră vitregă soartă
cu ce-s de vină că totul azi e vis
cu ce-s de vină de tot ce am scris
cu ce-s de vină de-al morții cuvânt
cu ce-s de vină că mergem din lume plângând
cu ce-s de vină de-obrazul înlăcrimat
cu ce-s de vină că nu te-am ascultat

cu ce-s de vină de taină ori floare
cu ce-s de vină de-a sângelui culoare
cu ce-s de vină că ești neîmpăcat
cu ce-s de vină că azi te-ai certat
cu ce-s de vină că nu ești bucuros
cu ce-s de vină că-mi merg toate pe dos
cu ce-s de vină că te-ai răzgândit
cu ce-s de vină că te-ai rătăcit

cu ce-s de vină că totu-i trecător
cu ce-s de vină că ești rătăcitor
cu ce-s de vină de pasul făcut
cu ce-s de vină că azi ești iar tăcut
cu ce-s de vină și chiar ce vină am
cu ce-s de vină privește acum pe geam
iubește bucuria și tot ce e frumos
și du-te de te plimbă dar plimbă-te pe jos

visează dansează și te bucură
iubește și-ajutăi pe cei care suferă
și bucură-te că azi încă ești
spunând tuturor cât de mult îi iubești.

VASILE BELE
Baia Mare, februarie, 2012

Scriitorul Igor Ursenco, premiat la Chişinău

2012-02-25T00:48:00.002-08:00

Scriitorul băimărean Igor Ursenco a fost premiat pentru antologia internaţională “Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramureşeană şi basarabeană contemporană”. Premiul i-a fost acordat în cadrul Simpozionului internaţional prilejuit de ziua naşterii poetului basarabean Grigore Vieru, eveniment organizat la Chişinău, în zilele de 13-14 ianuarie, de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. La simpozion au participat scriitori, cercetători literari, oameni de artă şi studenţi din Bucureşti, Iaşi, Odesa, Cernăuţi, Alba Iulia, alături de Raisa Vieru, soţia poetului omagiat. Volumul coordonat de Igor Ursenco a apărut la Editura clujeană Limes şi cuprinde în paginile sale versuri scrise de 45 de poeţi maramureşeni şi basarabeni.

Anca Goja

Vasile Timiş şi-a prezentat demisia din funcţia deţinută la Ministerul Culturii

2012-02-25T00:47:00.002-08:00

Democrat-liberarii maramureşeni dar în primul rând cultura judeţului Maramureş pierd mult prin demisia secretarului de stat, Vasile Timiş de la Ministerul Culturii.

Acesta şi-a înaintat demisia în data de 23 februarie şi a arătat că motivele demisiei sunt de factură personale şi nicidecum în urma unor conflicte politice.

Cert este faptul că pierdem sprijinul unui om care a făcut mult bine pentru Maramureş din poziţia pe care a avut-o.

Vasile Timiş a preluat funcţia de secretar de stat în urmă cu trei ani, având responsabilităţi pe partea de patrimoniu. Borşeanul urmează să-şi desfăşoare activitatea la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca unde este conferenţiar universitar.

Gelu DRAGOŞ

Invitatie

2012-02-25T00:46:00.002-08:00

■ Virgil Mazilescu – „patru fără un sfert“ | «quatre heures moins le quart» | posthume ■

2012-02-24T02:32:00.000-08:00

Virgil Mazilescu | 1942-1984 |

quatre heures moins le quart mon amour que fais-tu à présent
dans les parages où tu tardes
sous une pluie battante me voilà – personne – cheveux mouillés
et une pensée comme un p’tit souriceau tout p’tit et noiraud

et que fais-tu mon amour la lessive comme toujours
quand il pleut – je t’attends reviens
appelle l’ascenseur septième étage
pas très loin du tombeau

personne
juste dieu
la pluie
le tas de linge sale

Original : Virgil Mazilescu (1942-1984) – fac-similé du manuscrit publié dans la revue „Manuscriptum“, nº 3-4, 1993.
Traduction du roumain : Luiza Palanciuc

Pour citer cette page :
RESTITUTIO BENJAMIN FONDANE

Nominalizările Premiilor Gopo - România

2012-02-23T02:46:00.001-08:00

Filmul Periferic a strans 12 nominalizari, inclusiv pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai buna actrita in rol principal (Ana Ularu) si cea mai buna imagine.
Cinci lungmetraje autohtone candideaza in 2012 la caștigarea Premiului Gopo pentru Cel mai Bun Film, cea mai importanta distinctie a cinematografiei autohtone:
Aurora (r. Cristi Puiu, România-Franta-Elvetia-Germania),
Crulic – Drumul spre Dincolo (r. Anca Damian, România – Polonia),
Din dragoste cu cele mai bune intentii (r. Adrian Sitaru, România – Ungaria),
Loverboy (România – Serbia – Franta – Suedia),
Periferic (r. Bogdan George Apetri, România-Austria).

Cel mai bun Regizor
Cristi Puiu
Adrian Sitaru
Bogdan George Apetri
Catalin Mitulescu

Cel mai bun Actor intr-un Rol Principal
Bogdan Dumitrache - Din Dragoste cu Cele mai Bune Intentii
Cristi Puiu - Aurora
Vlad Ivanov - Principii de Viata

Cea mai Buna Actrita intr-un Rol Principal
Ada Condeescu - Loverboy
Ana Ularu - Periferic
Natasa Raab - Din dragoste cu Cele Mai Bune Intentii

Premiul publicului - Nasa
Verifica lista completa a nominalizarilor pe site-ul oficial al Premiilor Gopo.
Cristian Laurentiu

Lucrarea "Flori de măr" de Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie pentru 50.000 de euro

2012-02-22T05:29:00.000-08:00

Lucrarea "Flori de măr" de Nicolae Grigorescu a fost pusă în vânzare, ieri, 21 februarie, la suma estimativa de 30.000 - 50.000 de euro, la prima licitaţie de Marţisor organizată de Casa Artmark.

Sesiunea cuprinde 172 de loturi organizate în patru secţiuni - Secolul XIX, Tradiţionalism şi Simbolism; Impresionism, Postimpresionism şi Modernism; Expresionism şi Avangarda şi Postmoderna, Neoavangarda si Contemporana.

Tabloul "Flori de măr" de Grigorescu face parte din sectiunea dedicată secolului al XIX-lea, unde vor mai fi puse în vânzare şi alte lucrări bine cotate, precum "Casa la Câmpina", semnată tot de Grigorescu, la 15.000-25.000 de euro, "Interior oriental"de Theodor Aman, la 8.000-15.000 de euro.

La secţiunea Impresionism, Postimpresionism şi Modernism, cele mai valoroase loturi scoase la licitaţie sunt: "Studiu pentru cap de micuţă tătăroaică" şi "Catrina"(fiica cea mare a pictorului) de Nicolae Tonitza, la 5.000-10.000 de euro, respectiv la 8.000-15.000 de euro, "Casă la Câmpulung" de Gheorghe Petraşcu, la 7.000-12.000 de euro.

"Peisaj la Kardjali" de Nicolae Tonitza, estimat la 6.000-12.000 de euro, şi "Peisaj cu case" de Alexandru Ciucurencu, la 6.000-9.000 de euro, sunt cele mai bine cotate lucrări la secţiunea Expresionism şi Avangardă, în timp ce "Primăvara" de Constantin Piliuţă, la 1.200-2.200 de euro şi "Buchet de flori" de Vasile Grigore, la 1.200-2.000 de euro la arta Postmoderna, Neoavangarda şi Contemporana.

Artmark organizeaza două sesiuni de Marţisor. Miercuri, Artmark pune în vânzare marţişoare de epocă, bijuterii şi artă decorativă. Agerpres

Cristian LAURENŢIU

Debut literar la 81 de ani!

2012-02-22T03:20:00.000-08:00

Colonelul (r) Arghir Berciu a fost ofiţer la cercetări judiciare în vechiul regim şi debutează la 81 de ani cu o carte de povestiri poliţiste. O carte, în care îmbină întâmplările adevărate şi văzute de către el prin prisma ofiţerului de miliţie cu mărturisiri, reflexii şi gânduri ale omului ce a prins două regimuri, în posturi şi ipostaze diferite. Autorul are o experienţă de viaţă pe care puţini o au, iar conştiinţa şi formarea lui ca OM nu i-au dat pace şi nu l-au lăsat să doarmă liniştit până nu ne-a prezentat şi nouă, printr-o carte, experienţele trăite de el şi personajele lui, pentru a cunoaşte „capcanele” în care tinerii de azi pot intra uşor şi asfel să-şi pericliteze viitorul, chiar viaţa. Apariţia cărţii Domniei Sale ne arată că Arghil Berciu este un generos, altruist şi bun patriot!

Prin cartea sa, „Cazurile colonelului Berciu” vom intra într-o lume a infracţionalităţii, o lume dură, o lume neştiută, violentă şi ciudată, o lume bine ascunsă de comunişti - populaţiei de rând, adică clasei muncitoare şi ţărănimii de pe ogoarele patriei. Personal, m-a şocat din volumul de debut, spun asta deoarece Arghir Berciu a prins gustul scrisului şi doreşte să continue cu alte cărţi (Bravo Domniei Sale!), povestirea triplei asasinări de la Mireşu Mare despre care nu am ştiut mare lucru, doar ce am citit în presa vremii dar şi alte cazuri (ex. Hotelul Carpaţi, col. Ivan, spionul maghiar,etc) pe care colonelul Arghir Berci le-a rezolvat cu succes, ceva în genul „comisarului Moldovan” ca să glumesc puţin.

De apreciat la domnul Berciu este însă vigoarea acestui om, întreg la minte la cei 81 de ani ai lui cât şi ritmului alert, precis, livresc, cu care ne descrie, cu lux de amănunte, în termeni pe înţelesul tuturor, povestiri adevărate şi nefardate din munca de poliţist în cercetări penale. Este dacă vreţi, un „mic roman poliţist” al cărui personaj principal este autorul, un personaj complex şi bine conturat până la finalul cărţii de debutantul octogenar.

Prezentarea volumului “Cazurile colonelului Berciu” va avea loc în data de 27 februarie a.c., la orele 14,oo, la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu”Baia Mare, în Sala de conferinţe. Mult succes pe mai departe domnule colonel Berciu! Moderatorul evenimentului literar va fi scriitorul Marian Ilea, omul care l-a încurajat şi susţinut moral, alături de colegii mai tineri de la „Informaţia Zilei”.

Gelu DRAGOŞ

Epigramistul Mircea Pop de Buzeşti la o nouă apariţie editorială

2012-02-21T22:33:00.000-08:00

După volumul de epigrame apărut în 2008, juristul, epigramistul şi omul cu umor la purtător, Mircea Pop de Buzeşti, ne propune o nouă carte de epigrame şi proză umoristică „Bolnavii tranziţiei”, volumul II, carte apărută la Editura „Eurotip” a prietenului nostru, Pamfil Godja.

Carte a fost prezentată în Sala de conferinţe, ieri, 20 februarie, stropită cum se cuvine (mai ales că a fost şi ziua de naştere a altui „spinist cu greutate”prof. Romulus Filip) la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”.

Alături de autor, în prezidiu au luat loc dr. Teodor Ardelean în triplă calitate: de gazdă, de prieten cu Mircea Pop şi consumator de umor; prof. Romulus Filip, lector al cărţii; prof. Ioan Şiman, preşedintele clubului „Spinul”.

Volumul prezentat este structurat pe mai multe teme actuale şi generoase pentru un epigramist de talia lui Mircea Pop, păcat că nu au fost în sală mai mulţi politicieni maramureşeni să poată cumpăra cartea, cu o excepţie, consilierul judeţean Teodor Ardelean (sic!) şi abordează: politica românească, femeia în diferite ipostaze, vârsta a treia, dedicaţii, morala, modelele propuse de „democraţia” actuală şi mass-media, evoluţia societăţii, etc.

Aflăm că Mircea Pop de Buzeşti pregăteşte un al treilea volum de epigrame, care va avea culoarea „lutului” iar parlamentarii nu vor scăpa nici de data aceasta de condeiul lui ascuţit.

Au fost alături de el, membrii Clubului „Spinul”, colegii de serviciu, scriitori şi ziarişti, prieteni, cunoştinţe şi au vorbit în termeni laudativi despre carte şi personalitatea lui: dr. Teodor Ardelean, Ioan Fîrte Adi, Vasile Dragomir, Ioan Şiman, Romulus Filip, Teo Moldovan, Ioan Dragoş, Pamfil Godja şi autorul cărţii, care a spus: „Bolnavii tranziţiei sunt în primul rând oamenii de afaceri fără scrupule, dubioşi, parlamentarii care nu-şi fac datoria, care nu ar avea loc în Parlamentul României, ci altundeva. Aici sunt prinşi toţi cei care nu respectă un regim loial, cinstit al societăţii. Epigrama este un gen satiric care înţeapă, loveşte şi încearcă să corijeze!”. Perfect de acord cu dumneavoastră maestre Mircea Pop de Buzeşti!

Gelu DRAGOŞ

ZÂMBETE ÎN PRIER

2012-02-21T02:02:00.001-08:00

Casa de Cultură Vişeu de Sus, împreună cu Cenaclul de Satiră şi Umor Pupăza al instituţiei, organizează în perioada 21- 22 aprilie 2012 cea de-a X-a ediţie a

Festivalului Naţional de Satiră şi Umor

ZÂMBETE ÎN PRIER

Cu această ocazie se vor întâmpla următoarele concursuri:

I.CONCURS DE EPIGRAME CU TEMELE:

· Lenea e cucoană mare / Care n-are de mâncare – 3 epigrame

· Şcolarul - 2 epigrame (cuvântul trebuie să apară obligatoriu în catrene)

Lucrările vor fi trimise în trei exemplare cu motto şi plic închis, în care se va arăta identitatea, adresa şi datele de contact, până cel târziu în data de 23 martie 2012, pe adresa: Perţa Lucian, Casa de Cultură, str. 22 Decembrie nr. 3, Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, cod 435700, cu specificaţia: „Pentru concursul de epigrame”.

La concurs pot participa epigramişti de pretutindeni, membri sau nu ai Uniunii Epigramiştilor Români, cu excepţia epigramiştilor vişeuani.

II. CONCURS DE PARODIE

Concurenţii vor pritoci o parodie la următoarea poezie:

Cântăreţi bolnavi

de Lucian Blaga

Purtăm fără lacrimi

o boală în strune

şi mergem de-a pururi

spre soare apune.

Ni-e sufletul spadă

de foc stinsă-n teacă.

Ah, iarăşi şi iarăşi

cuvintele seacă.

Vânt veşnic răsună

prin cetini de zadă.

Purces-am în lume

pe punţi de baladă.

Străbatem amurguri

cu crini albi în gură.

Închidem în noi un

sfârşit sub armură.

Purtăm fără lacrimi

o boală în strune

şi mergem de-a pururi

spre soare apune.

Răni ducem – izvoare –

deschise sub haină.

Sporim nesfârşirea

c-un cântec, c-o taină.

Parodia va fi trimisă în trei exemplare, cu motto, la adresa menţionată, până la data de 23 martie 2012.

III. CONCURS DE VOLUM, INCLUSIV ANTOLOGII

Pot participa volumele de umor (epigrame, fabule, proză scurtă, etc.), tipărite în perioada aprilie 2011- martie 2012.

Lucrările vor fi trimise în două exemplare până cel târziu în data de 15 martie 2012 pe adresa menţionată, cu specificaţia : „Pentru concursul de volum”. Lucrările destinate concursului nu se restituie, ele intrând în fondul de carte al Casei de Cultură.

Concurenţii pot participa la toate secţiunile concursului, fără restricţii!

Laureaţii vor fi anunţaţi telefonic sau prin e-mail în timp util. Cheltuielile de cazare pentru aceştia vor fi suportate de către organizatori.

În cadrul festivalului vor fi organizate şi diverse manifestări complementare concursului propriu-zis: recitaluri umoristice, turniruri epigramistice, lansări de carte şi reviste, vizite la obiective turistice din împrejurimi.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0262.354.131, 0262.354.639, 0741099253.

Vă rugăm să popularizaţi invitaţia în rândul tuturor membrilor cenaclului dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru colaborare şi vă dorim ca pana de pupăză să vă inspire!

Directorul festivalului,

LUCIAN PERŢA

P.S.

Nu că fac niscaiva scene,

Dar cu texte vă aştept –

Deci lăsaţi-o-ncolo lene

Şi luaţi concursu-n piept!

Poeme propuse de Vasile Dan Marchis

2012-02-21T01:04:00.001-08:00

Evoluţie

Se preconizează o restructurare a religiei
şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos
nu s-a arătat nimănui de foarte mult timp...
Spre o clarificare a situaţiei
s-a întrebat de el şi în cercurile marilor sfinţi
însă nu s-a aflat nimic concret...

Între timp Iisus Hristos urcând Golgota
de această data ca turist
şi alcătuind texte despre istoria acestui deal
a căzut nu sub povara drumului
ci a metaforelor.
Atunci Mântuitorul a făcut schimb de experienţă
cu grupul de scriitori format din:
Shakespeare,Eminescu,Heine,Esenin,
Scriitorii respectivi au continuat textele Mântuitorului,
iar Iisus Hristos le-a dus acestora crucea...

Evaluare

Nu se cunosc păsări care
pe lângă tot ce au dobândit de la natură
să-şi dorească şi mâini

Omul prin tot ce înfăptuieşte cu mîinile
mai are multe de învăţat de la aripi...

Referitor la aripile lor,zburătoarele
n-au nevoie de
învăţătura pe care
o primesc oamenii cu privire la mâini...

Şansă

Moartea mult m-a provocat
Astfel am devenit om...
Moarte nu-ţi vei putea
încadra imaginea în timp,
cu sau fără mine
poeziile mele au aceeaşi trecere...

Festival Internaţional de literatură umoristică şi caricatură„Alb–Umor 2012” Alba Iulia, ediţia a III-a

2012-02-21T01:01:00.000-08:00

Organizatori:
Consiliul Judeţean Alba
Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba
Uniunea Epigramiştilor din România
Parteneri:
Filiala Alba-Hunedoara a U.S.R.
Casa de cultură a sindicatelor Alba Iulia
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
Alba Mall

Perioada de desfăşurare: 8-10 iunie 2012

Secţiuni pentru concurs:
1. Secţiunea epigramă: temă Negru pe alb– unul sau ambele cuvinte să fie cuprinse în catren (3 epigrame)
temă liberă (2 epigrame)
2. Secţiunea fabulă: temă liberă - trei fabule;
3. Secţiunea proză scurtă umoristică: temă liberă – trei schiţe (maxim o pagina jumătate la 1,5 rânduri);
4. Secţiunea caricatură: tema Simt enorm şi văd monstruos – cinci caricaturi
5. Secţiunea fotografie umoristică: temă liberă - maxim cinci fotografii, format 20/30 cm (A 4)
6. Secţiunea „Volum” (toate speciile literaturii umoristice, inclusiv antologii). Participă volumele apărute în anul 2011, cărţile trimise făcând obiectul unei expoziţii temporare, organizată de Biblioteca judeţeană „Lucian Blaga” Alba, în patrimoniul căreia vor intra toate exemplarele, cu titlu de donaţie.
7. Secţiunea parodie: o parodie (cu ritm şi rimă) la poezia Focuri de primăvară, de Lucian BLAGA
Îngânând prin văi tăria
Sună ramul, sună glia.
Focuri ard albastre ruguri.
Pomii simt dureri de muguri.

Prinşi de duhul înverzirii -
Prin grădini ne-nsufleţim.
Pe măsura-naltă-a firii
Gândul ni-l desmărginim.

Ce-am uitat aprindem iară.
Sub veştminte ne ghicim.
Căutăm în primăvară
un tărâm ce-l bănuim.

Căutăm pământul, unde
mitic să ne-alcătuim
ochi ca oameni să deschidem,
dar ca pomii să.-nflorim.

Toate creaţiile trimise pentru concurs trebuie să fie inedite, nepublicate şi să nu fi fost premiate la alte concursuri de gen.
Concursul este deschis tuturor creatorilor de gen de pretutindeni, profesionişti sau neprofesionişti, dar care, musai trebuie sa simtă enorm şi să vadă monstruos, prin cuvânt şi/sau imagine.
Plicul va conţine lucrările în trei exemplare (pentru secţiunile de creaţie literară) şi 1 exemplar (pentru secţiunile caricatură şi fotografie) precum şi un plic sigilat, care va conţine, la rândul lui, datele de identificare ale concurentului.
Fiecare lucrare va fi însoţită de un motto de identificare, motto ce se va regăsi şi pe plicul sigilat.
Creatorii care participă la mai multe secţiuni vor trimite lucrările separat, pentru fiecare secţiune, cu motto-uri diferite, pe secţiune.
Data limită de expediere: lucrările vor fi expediate până în data de 1 mai 2012 (data poştei). Sunt excluse trimiterile recomandate, care nu vor fi ridicate de la poştă.
Premiile: pentru fiecare din secţiunile literatură umoristică (epigramă, fabulă, proză scurtă, parodie: premiul I în valoare de 500 lei, premiul II în valoare de 400 lei, premiul III în valoare de 300 lei, un premiu special al Consiliului Judeţean Alba, în valoare de 400 lei.
Un premiu special al Filialei Alba - Hunedoara a U.S.R., în valoare de 400 lei, pentru secţiunea epigramă.

Pentru caricatură şi fotografie umoristică: premiul I în valoare de 500 lei, premiul II în valoare de 450 lei, premiul III în valoare de 400 lei, premiul special al Consiliului judeţean Alba, în valoare de 450 lei
Pentru Volum: premiul I în valoare de 500 lei, premiul II în valoare de 450 lei, premiul III în valoare de 400 lei Organizatorii vor contacta câştigătorii, publicând, pe site-ul instituţiei, programul festivalului, până la data de 25 mai 2012.

Juriul: componenţa juriului se va stabili în funcţie de secţiunile de concurs, trei pentru secţiunile de creaţie literară şi trei pentru secţiunile caricatură şi fotografie umoristică.
Evaluarea creaţiilor trimise se va face independent de către fiecare membru al juriului, rezultatul final fiind cel conform mediei obţinute. În cazul unor situaţii de egalitate de punctaj, juriul, împreună cu organizatorii, îşi rezervă dreptul de a institui şi alte premii decât cele anunţate în prezentul regulament sau, în funcţie de valoarea lucrărilor, să nu acorde sau să redistribuie unele premii.
Pentru concurenţii care participă la două sau mai multe secţiuni din concurs şi ale căror creaţii sunt evaluate cu note care îi plasează pe podium, se va acorda un singur premiu, cel mai mare, evident, pentru cea mai bună creaţie.
Organizatorii asigură masa, cazarea, şi decontarea cheltuielilor de transport pentru membrii juriului.
Pentru premianţi şi invitaţi organizatorii asigură masa şi cazarea.
Creaţiile laureaţilor şi ale altor concurenţi, care vor obţine punctaje apropiate de cel al câştigătorilor plasaţi pe podium, se vor regăsi într-un volum colectiv, ce se va edita cu prilejul Festivalului.

Informaţii suplimentare:
Elena Anghel, e-mail: elenaanghel@cjalba.ro, tel. 0749010620
Dorel Lazăr, e-mail: dorellazar54@yahoo.com, tel. 0723919237

SE ÎNTÂMPLĂ LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ...

2012-02-20T06:37:00.000-08:00

MARŢI, 21 FEBRUARIE 2012

- ora 09.00, Holul mare al bibliotecii

AJOFM în parteneriat cu ASSOC organizează Bursa locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi;

- ora 18, Salonul Artelor

Vernisajul expoziţiei “De la Dragobete la mărţişor”, realizată de Şcoala Populară de Artă “Liviu Borlan”.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 21-25 februarie 2012.

Corina Sandor - Martin
specialist relatii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Lista câştigătorilor la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin 2012

2012-02-20T01:06:00.000-08:00

· Ursul de Aur pentru cel mai bun film - "Caesar Must Die" de Paolo şi Vittorio Taviani

· Ursul de Argint - Marele Premiu al juriului - "Just The Wind" de Bence Fliegauf

· Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor - Christian Petzold - "Barbara"

· Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă - Rachel Mwanza - "Rebelle/ War Witch" de Kim Nguyen

· Rebelle (War Witch) by Kim Nguyen

· Ursul de Argint pentru cel mai bun actor - Mikkel Boe Følsgaard - "En Kongelig Affære/ A Royal Affair" de Nikolaj Arcel

· Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu - Nikolaj Arcel, Rasmus Heisterberg pentru "En Kongelig Affære/ A Royal Affair" de Nikolaj Arcel

· Premiul "Alfred Bauer" - "Tabu" de Miguel Gomes

· Premiul special Ursul de Argint - "L'enfant d'en haut/ Sister" de Ursula Meier

· Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj - "Rafa" de João Salaviza

· Ursul de Argint pentru cel mai bun scurtmetraj - "The Great Rabbit" de Atsushi Wada

· Menţiune specială pentru scurtmetraj - "Licuri Surf" de Guile Martins

· Premiul serviciului german de schimb academic DAAD pentru scurtmetraj - "The Man that Got Away" de Trevor Anderson

· Ursul de Argint pentru realizări artistice deosebite - Lutz Reitemeier, pentru "Bai lu yuan/ White Deer Plain" de Wang Quan'an

· Premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut - "Kauwboy" de Boudewijn Koole

· Menţiune specială pentru lungmetraj de debut - "Beyond the Hill" de Emin Alper

· Premiul Guild of German Art House Cinemas - "À moi seule/ Coming Home" de Frédéric Videau

· Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din competiţie - "Caesar Must Die" de Paolo şi Vittorio Taviani

· Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din secţiunea Panorama - "Die Wand/ The Wall" de Julian Roman Pölsler

· Menţiune specială: "Parada/ The Parade" de Srdjan Dragojevic

· Premiul juriului ecumenic pentru cel mai bun film din secţiunea Forum - "La demora/ The Delay" de Rodrigo Plá

· Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din competiţie - "Tabu" de Miguel Gomes

· Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din Panorama - "L'âge atomique/ Atomic Age" de Héléna Klotz

· Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din Forum - "Hemel" de Sacha Polak

· Premiul C.I.C.A.E. pentru cel mai bun film din Panorama - "Death For Sale" de Faouzi Bensaïdi

· Premiul C.I.C.A.E. pentru cel mai bun film din Forum - "Kazoku no kuni/ Our Homeland" de Yang Yonghi

· Premiul Label Europa Cinemas - "My Brother The Devil" de Sally El Hosaini

· Menţiune specială Label Europa Cinemas - "Dollhouse" de Kirsten Sheridan

· Premiul Dialogue en Perspective - "This Ain't California" de Marten Persiel

· Caligari Film Prize - "Tepenin Ardı/ Beyond the Hill" de Emin Alper

· NETPAC Prize - "Paziraie Sadeh/ Modest Reception" de Mani Haghighi

· Peace Film Award - "Csak a szél/ Just The Wind" de Bence Fliegauf

· Amnesty International Film Prize - "Csak a szél/ Just The Wind" de Bence Fliegauf

· Premiul Cinema Fairbindet - "Call Me Kuchu" de Malika Zouhali-Worrall, Katherine Fairfax Wright

· Trofeul Berlin Today Award al secţiunii Berlinale Talent Campus pentru scurtmetraj - Rafael Balulu (Israel) pentru "Batman At The Checkpoint"

· EFA Nominee Berlin pentru cel mai bun scurtmetraj european: "Vilaine Fille Mauvais Garçon/ Two Ships" de Justine Triet

· Ursul de Aur onorific: Mery Streep

Gelu DRAGOS

INVITAŢIE

2012-02-19T08:04:00.000-08:00

D-lui/d-nei :_Florica BUD

Membrii Cenaclului literar “Petre Dulfu” Satulung , au plãcerea de a vã invita în data de 03.03.2012, la "Ora de lectură".Vor recita poeţii: Ioan Dragoş, Lucica Dragoş şi eleva Ştefana Sava. Vor fi acompaniaţi la chitarã de către domnişoara Alina Vinţ.

Va avea loc şi prezentarea cărţii Ion P.Pop –“FC Baia Mare –Generaţia Mateianu.”(volumul I).

Evenimentul va avea loc la Cãminul cultural “Ioan Buciuman”al comunei Satulung în Sala mica a Cãminului cultural începând cu ora 11,00. Intrarea libreră.

Vã aşteptãm cu drag !

Pentru confirmare participare şi detalii: 0745620144 dl. Mihai Zmicalã

Prezentare de carte la şedinţa Clubului epigramist „Spinul”Baia Mare

2012-02-19T01:05:00.000-08:00

Luni, 20 februarie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar” va avea loc de la ora 16,oo, Şedinţa ordinară a membrilor Clubului „Spinul”, moderator prof. Ioan Şiman, preşedintele clubului. În cadrul întâlnirii, membri spinişti au dedicat un spaţiu generos prezentării cărţii de epigrame „Bolnavii tranziţiei”, volumul II, autor - cunoscutul epigramist MIRCEA POP de BUZEŞTI, lector de carte - prof. Romulus Filip. Iubitorii acestui gen literar sunt aşteptaţi în număr cât mai mare la acest eveniment, în special tinerii. Intrarea liberă.

Gelu DRAGOŞ

Poeţii Angela Miclea şi Nicoară Mihali pe „scaunul de boier”

2012-02-19T01:03:00.002-08:00

Poeţii care, în acordurile pianului, strunit de Petru Damşa, au citit din creaţia proprie la cea mai recentă ediţie a Miercurii de poezie, petrecută pe 15 februarie, au fost Angela Miclea Mureşan şi Nicoară Mihali.
Ei au fost prezentaţi, la începutul evenimentului, de poetul Nicolae Scheianu, iniţiatorul seriei de recitaluri. Originară din Băiţa, în prezent directorul Casei orăşeneşti de cultură din Tăuţii Măgherăuş, Angela Miclea este cunoscută pentru faptul că organizează numeroase evenimente culturale în orăşelul din preajma Băii Mari, îndeosebi dedicate poetului Ion Şiugariu, fiu al acestor locuri. În anul 2005 a câştigat un concurs organizat de Editura Macarie din Târgovişte, în urma căruia i-a fost publicat volumul “Surprinsă în poziţia lotus”. În prezent pregăteşte un al doilea volum de poezie şi a finalizat o lucrare despre Ion Şiugariu. Născut la Borşa, Nicoară Mihali este nu doar poet, ci şi dramaturg, etnograf, realizator de emisiuni, autor de monografii, “un poet controversat şi totodată apreciat în lumea literară”, după cum a observat Nicolae Scheianu. Mihali şi-a început recitalul cu o mărturisire: “Ce păcat că pe scaunul ăsta de boier ajungi la o vârstă când poezia este suferinţă, nu mai e zvâcnetul acela din tinereţe!”. Nicoară Mihali a citit poezii din volumul de debut “Iubiri politice” (1991), dar şi din celelalte volume ale sale: “Rezervaţia fecioarelor”, “Psihologia sângelui” şi “Din spital. Poeme cu prieteni” - “o carte a unei experienţe limită”, după cum a numit-o Scheianu.
Următorul recital din seria Miercurea de poezie va avea loc în data de 7 martie şi s-a anunţat a fi “o surpriză pentru doamne”.
Evenimentul este organizat de Teatrul Municipal din Baia Mare şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor din Baia Mare, revista „Nord Literar”, Cenaclul Scriitorilor din Maramureş şi Direcţia pentru Cultură Maramureş.

Anca GOJA

Lansare de carte TEO MOLDOVAN, Roman, volumul I,Fix Pix, Loneliza, volumul II,Adio Monali - Porţile Nordului

2012-02-18T08:39:00.000-08:00

16 februarie 2012-02-16 Lansare de carte TEO MOLDOVAN, Roman, volumul I,Fix Pix, Loneliza, volumul II,Adio Monali

Sala de Conferinţe A Bibliotecii Petre Dulfu a găzduit o nouă lansare de carte, eveniment devenit deja uzual în viteza de creaţie şi de tipărire de carte în Nord, Nordul care face, aproape pe tăcute şi pe neştiute, un asalt asupra snobismelor dâmboviţene promovate, prin lobby-uri dantelate politic de gineceurile tradiţionale.

Autorul Teo Moldovan propune publicului cititor o carte voluminoasă, secţionată pentru confortul de lectură, în două volume. Titlul FIX PIX, cu subtitlurile adiacente fiecăruia dintre cele 2 volume, Loneliza şi, respectiv, Adio Monali, sună, şi la prima şi la a doua citire tot aşa, uşor frivol şi parodic. Departe de a fi o carte veselă, de agrement şi de odihnă mentală, cartea se susţine pe acest eşantion atipic de titlu, ca un avertisment asupra dezabuzării. Să scrii peste 1600 de pagini sub semnul „jemanfişismului „ absolut, ascunde o intenţie auctorială care transcede cheful de glumă şi de umor adolescentin. Rămâne cititorului decizia de a detecta ce e joacă şi ce e serios în acest puzzle posdecembrist, cu tentacule şi antecedente din sistemul comunist zdruncinat, anesteziat pe ici pe colo şi resuscitat pe calea „naturală a privatizărilor şi licitaţiilor” de succes . A nu se ignora competenţa tehnică şi economică a autorului. În rest e psihologia omului aşa cum e, în diversitatea lui comportamentală, cu un amendament: autorul surprinde „robotizarea” psihologică, şi, interesant, cea mai jalnică şi stranie robotizare, aparţine victimelor unui sistem economic dezumanizat programatic. Oamenii ajung să-şi exprime suferinţa în clişee, lamentaţii golite de sens. Actorul Paul Antoniu, invitat de autor să selecteze şi să citească o pagină relevantă din roman, a adus în faţa auditoriului o scenă , înmormântarea unor mineri ucişi într-un accident de muncă. Ceea ce ar fi trebuit să fie, conform scriiturii clasice, o scenă dramatică, impresionantă , a devenit la Teo Moldovan o scenă a pierderii de sine a fiinţei în normalitatea ei. Membrii familiei jelesc pierderea „stâlpului economic al casei”, îşi jelesc propria pierdere a speranţei de viaţă. Tabloul şirului de îndureraţi la şirul de sicrie este, prin imaginile vizuale create, mecanic şi grotesc, iar „golul” de comunicare afectivă spune foarte mult despre tragedia românească a surpării progresive de identitate.

Ceremonia sobră de lansare a întrunit, în echipa de promotori ai cărţii, personalităţi de structură şi orientare intelectuală diferită, de unde şi o dezbatere ad hoc asupra direcţiei scriiturii epice contemporane. În fapt, cartea a fost prezentată şi comentată din ipostaza de cititor cu opinii pre-formate cultural. Din această perspectivă perfecţionismul stilistic promovat de tradiţionalistul Vasile Leschian a venit firesc în completarea prezentării prieteneşti şi călduroase. Profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, specialist format în avatarurile epicii româneşti, a pus prezentarea domniei sale sub semnul recursului teoretizant: raportul între ficţional şi nonficţional între planurile narative din roman. Cu umor defensiv, dr. Prof. Glodeanu a recunoscut că s-a regăsit cu uşurinţă între personajele cărţii, şi, cu abilitate intelectuală specifică, a dus prezentarea cărţii în direcţia sociologică a crizei de de lectură în civilizaţia grăbită a „imaginii”, de unde poate, sugestia era mai degrabă subliminală, nevoia auctorială de „a se aduna” într-o scriitură mai puţin voluminoasă( cu atât mai mult cu cât autorul propune cititorului „penitenţa” lecturii şi a unui volum 3). În rest , prof Gheorghe Glodeanu a definit tiparele în care îşi face lăcaş universul romanesc al autorului Teo Moldovean. Interesantă a fost analogia cu trama poliţistă din Ciuleandra lui Rebreanu, la care analogie se adaugă registrul auctorial voit parodic . Redactorul de carte, Dragomir Ignat, susţinător al autorului încă de la debutul său, a prezentat în stil alert, luminile şi umbrele pe care le poate identifica un citittor răbdător cu un roman de anvergura celui prezentat, în speţă minimala defilare de personaje şi „petrecere” prin „acţiunea „ economiei româneşti de tranziţie, unde se poate detecta oarecum punctul de pornire, nu şi finalitatea unui capitalism confiscat de o faună cu ifose şi pretenţii , în care se pot recunoaşte lejer şi membri ai protipendadei maramureşene.

Slăvite fie-le averea, funcţiile şi gloria mediatică, adaug eu, cititor de rând, cu dorinţa nedisimulată ca fiecare comunitate mai acătării să-şi găsească scriitorii anticalofili. Şi pe urmă mai vorbim în termenii de cloroform ai criticiiex cathedra din vârful buzelor, despre vicisitudinile stilistice ale scrierilor postmoderniste, mai că se pune de o înjurătură în gura unui personaj exasperat, mai că putem detecta disonanţe lexicale în monologul vreunui zărghit, ba chiar femeia şi-a pierdut graţia eterică din lirismul romantic şi domină matriarhal în căminul conjugal şi în regulile vieţii publice, iar destinul este metamorfozat în biografii ratate, second hand etc. Şi o mărturisire subiectivă, nedisimulată. Mă temeam că Loli,precedentul romanesc alcătuit de Mihai Ganea, va rămâne un experiment auctorial neo-verist,unic şi trist, în singularitatea sa. Iată că timpul are răbdare şi scoate, tot pe tărâmuri maramureşene, încă o mostră de conştiinţă şi de civism auctorial de o bărbătească temeritate. Protagoniştii foşgăitorii dubioşi prin Maramureşul otrăvit de mahării capitalismului roşu, nu se simt prea comod cu astfel de scriitori care, în diverse formule stilistice, spun un lucru şi acelaşi lucru: urât mai trăiţi domnilor şi ne-aţi sluţit şi nouă viaţa. Vorba autorului de care am făcut vorbire, Teo Moldovan: FIX PIX . În traducere liberă, nici voi nu vă umanizaţi , nici noi nu scriem cu prea mult rafinament şi empatie despre voi.

În final autorul Teo Moldovam spune succint şi lapidar aventura editorială a cărţii( Dacia XXI),anume, aviz autorilor, cum se făcuse dispărut textul volumului II. Spun aviz amatorilor, adică dragii noştri autori, să fie mai prudenţi şi să păstreze o copie electronică a manuscriselor în caz de... Eu însămi am observat tendinţa de credulitate şi de imprudenţă a unor autori pe care îi cunosc personal. Şi dacă insist pe tema copiei de siguranţă, se simt sâcâiţi şi agresaţi. Nu e vorba de suspiciune vecină cu patologia, pur şi simplu se mai produc şi pene de curent, se mai prăjeşte un calculator. Avatarurile volumul II semnat de Teo Moldovan ar trebui să-i pună pe mulţi în gardă. Extensia şi digresiunea subiectului îmi aparţine, Teo Moldovan a avut un discurs modest şi discret. O atitudine lipsită de emfază auctorială, un autor care se prezintă public cu simplitate şi sobrietate, ceea ce impune interes autentic şi respect.

Virginia Paraschiv

preluat de pe http://cititordeproza.ning.com

OCHIUL DIN CUB

2012-02-18T01:10:00.000-08:00

de Andrea Hedeş

Imaginaţi-vă lexicul precum un cub Rubik. Există un mecanism central, limbajul, care „furnizează structura pe care sunt montate (...) şi în jurul căruia se rotesc” (sursa Wikipedia – Cubul Rubik) cuvintele. Un joc puzzle, un cub pe care poetul îl asamblează, demontează şi reasamblează fără dificultate, rotindu-l, distribuind combinaţii de culori, de configuraţii, universuri, orbite... Acest lucru îl face Leo Butnaru în volumul de versuri apărut în 2011 la Editura Vinea, Jefuindu-l pe Picasso, articulând acest material impalpabil într-o gimnastică spectaculoasă şi provocatoare.

Leo Butnaru nu îşi propune să rămână doar la măiestria şi luciditatea unui joc intelectual cu materia primă a poeziei, cuvintele. O glisare spre infinitul ei spaţiu intim este facilitată de ciclul Păuni la distanţă de 33 de ani, care, precum o picătură de concentré, poate fi cheia potrivită acestui univers şi cheia de boltă a poemului pretext al acestui volum, Un jaf. Şi aşa cum „Coada pianului lucitor lăcuită oglindeşte/ coada păunului cocoţat pe creasta pianului cu coadă”, tot astfel evantaiul celor cinci poeme se răsfrânge în suava picurare a piesei The peacocks (trio Bill Evans, bass: Eddie Gómez, baterie: Eliot Zigmund), ridicând însă peste linia amintirii, melancoliei şi visării torsiunea, tensiunea, tremoloul privirii într-un dincolo spre care cântecul cu totul particular al păunului, vehicul cu valenţe aproape psihopompe, îşi afirmă unica certitudine „ţipătul neagreabil dar/ desăvârşit al păunului – desăvârşit fiindcă/ oricine înţelege ce exprimă:/ singurătate şi trufie”. Deşi versurile sale desenează „păunii Dobrogei păunii/ Crimeei”, poetul vede mai mult decât realitatea „păunului răsăritean şi moale” al lui Ion Barbu ori „hieratismul îmblânzit (...) văzut din profil şi alcătuit din linii curbe” al celebrului păun din absida centrală de la San Vitale (vezi Mircea Muthu „Alchimia mileniului”), deoarece aici, în ciclul Păuni, găsim privirea înspre dincolo, înspre altceva. Ţipătul păunului are valoare de dispozitiv declanşator al transei hipnotice, „dar brusc ţipătul”, el facilitând dansul şamanic al spiritului în alte sfere, universuri, prin deschiderea ochiului magic al celui ce vede, Poetul. Acest act de magie rituală duce la o baptisma de imagini: „căci cei 1000 de ochi/ (adică şi libertatea)... strămutaţi pe... coada păunului de către Hera, mahăra zeie a Panteonului”, se deschid în mânuitorul de lumi, precum „albastrul ce îşi caută privirea”, după cum însuşi poetul citează din Celan. Această răsfirare simbolică de privire, de ochi ce caută, se răsfrânge peste întreg volumul, făcând ca jocul cu lexicul să devină un zgomot alb peste care se aleargă ochii ce văd enorm: Spiegel im Spiegel, Peste graniţă, Uneori, chipul libertăţii, Turnul şi ferestrele din gând, Pericolul necesar... – o identitate înrudită zodiacal cu fantasticii Ochi călători şi orbitoarele Pene de păun ale lui Ion Ţuculescu.

„Ca sunet, vocea este elementul cel mai sensibil al materiei perceptibile », scrie Mircea Muthu în aceeaşi Alchimie a mileniului, citându-l pe Barthes, „corpul (...) este matricea ei. Estetica a înaintat cu paşi mărunţi, dar necesari pentru circumscrierea vocii ca forţă arhetipală (...). ...vocea primordială există, se prelungeşte sub formă de intarsiuri în reprezentarea artistică şi nu numai. Urmele acesteia sunt mai mult sau mai puţin vizibile, oricum deductibile printr-un efort anamnetic (...)”, afirmă Mircea Muthu. Astfel, apare „forte-păunul-natură ţipătoare”, sunetul, vocea, ţipătul ca personaj liric: „Dar – brusc! – erupse/ ţipătul păunilor... Al celui din Crimeea/ şi al acestuia din Euxin; stridente/ ţipetele puternice, cam sinistre; sigur că ţipetele mieunate ale păunilor răzbat/ barem până la mijlocul mării/ ciocnindu-se acolo ca/ o curată nedumerire/ peste jocul delfinilor; ţipă mieunat păunii Dobrogei păunii/ Crimeei; ţipătul păunilor e benefic pentru a ocroti lumea/ pentru a o descânta cu mieunat păsăresc-pisicesc/ şi cu podoaba penetului rotitor în bătaia lunii/ încât îţi trebuie ceva spirit de imaginaţie (şi aici/ ar putea avea o contribuţie serioasă japonezii) chiar/ şi atunci când o vezi aievea...”. Versuri bântuite de ţipătul păunilor ca un leac amar.

Jefuindu-l pe Picasso este volumul unei duble spirale: jocul agil cu ceea ce este complicatul mecanism al limbii şi luminile acute, atent polizate, ale unor lumi aflate, după o expresie a lui Mircea Oliv, „în punctul sofianic al înnoirii”.

Din revista "Luceafărul de dimineaţă", 2/ 2012

Bianca Marcovici-Poemele de pe cele două maluri ale sufletului

2012-02-18T01:04:00.000-08:00

Semnalez o nouă carte a colegei mele din Haifa, culegere de versuri ale poetei Bianca Marcovici , de data asta apărută în oraşul său natal, Iaşi. "Poemele de pe cele două maluri ale sufletului", carte editată şi sponsorizată de Editura" TYPOMOLDOVA" făcând parte din "Colecţia Opera Omnia, proiect susţinut de Universitatea "Petre Andrei", 2011-2012 nr. 70, selecţia aparţind redactorului Aurel Ştefănachi.

Remarcăm o nouă dinamică a poeziei autoarei, un univers aparte, modern, care poate concura cu poezia noii generaţii de poeţi din România. O putem descoperi de asemenea în trei antologii din România apărute concomitent unde poeta a concurat alături de tineri poeţi, reuşind să se impună prin textele ei muzicale, sociale, pamfletare, muzicale, si o tematică care abordează cotidianul de aici şi dincolo de suflet:

"instinctul albastru e capricios//te distribuie printre cei care admiră//erotismul din tablouri-//din motive de daltonism//eu văd verde înaintea ochilor,// chiar şi starea de deşert de pe// muntele meu ars de soare// e un fel de verde crud.//
(Instinct, pag.230)

Sau un alt text concentrat:
La noi cerul creatorului e plin de avioane,// Nu mai disting privind orizontul//dacă e pasăre sau elicopter?//Nici măcar marea nu e mare…// Vaporaşe viu colorate //patrulează// Oamenii de pază sunt tot mai sofisticaţi// Camere de luat vederi pe coridoare // Să nu înghesuim prea tare// în camerele de etanşare...//
(Cerul creatorului, pag. 198)

Unele din poemele în proză dezvoltă temele frecvente în opera autoarei, cu variaţiuni de stil:
Aş fi vrut să mă păstrez pentru tine// aş fi vrut să alerg spre lumea ta// cu bujori în obraji şi cercei de cireşe// totul ar fi semănat cu o mică// Americă improvizată pe o simfonie de Brahms.//

(Simfonie, pag.59)

Se simte o ierarhizare a textelor în cadrul volumului alcătuit de coordonatorii seriei, poeţii Adi Cristi şi Valeriu Stancu începând chiar cu titlurile alese care rezumă intenţiile poetei:"Pace, împreună, Renasc şi dincolo, Noi suntem o galaxie, Pactul eşecului, Monolog pe o coardă, Coapsa mea, Legende, Clapele negre fugărit de astre, între armă şi armă, Să văd prin ochii tăi, Renaştere, Poveste banală, Rebela, Acrobaţie, Insula noastră, începutul divorţului, Conul de umbră, Rochia mea potrivită, Literele ebraice,, radiaţia cuvântului", mai toate poeme de virtuozitate ale poetei precum şi grupajul poemelor iudaice, precum "Supă Auschwitz, Patria, Sinagoga din Dresda, în ţara extremelor, Israelul tău s-a înfundat într-o gârlă".
Poezia pamfletară se află însă pe primul loc. Paralele incomode pentru unii critici sunt scoase la lumină cu perseverenţa obişnuită a poetei nemulţumită de marginalitarea celor departe de ţară! E un lucru ştiut că poeta a construit un blog personal în care a reuşit să ofere spaţiu autorilor de expresie română din Israel. Ea mai activează în bloguri literare ţinând mereu vie starea poeziei din Israel. Aşa cum a călăuzit-o "Lumina Lui Nichita Stănescu", pag.222:

După Nichita// a rămas un mormânt alb// Şi-n el a fost îngropat cu un singur cuvânt//...
PUNCTUL"

Adrian Grauenfels, 2012

■ COLLOQUE | Autour de Raymond de Becker | Bruxelles, 5-6 avril 2012 ■

2012-02-18T00:58:00.001-08:00

Occupation allemande de Bruxelles (1940-1945)

COLLOQUE INTERNATIONAL D’HISTOIRE
Autour de Raymond De Becker (1912-1969)
Facultés universitaires Saint-Louis
Bruxelles, 5 et 6 avril 2012

Étrangement, la figure de Raymond De Becker (Schaerbeek, 30 janvier 1912 – Versailles, 18 avril 1969), bien que souvent évoquée dans les travaux des historiens, n’a encore fait l’objet d’aucun travail biographique. «Quant à Raymond De Becker», écrivait fort opportunément il y a plus de quinze ans un ‘ami’ d’André Gide, son histoire reste à écrire, car il semble que son passage du christianisme prophétique au fascisme virulent ait fait de lui un personnage non seulement sulfureux mais tabou» [*].

Après des études secondaires inachevées à l’Institut Sainte-Marie à Bruxelles, Raymond De Becker trouve à s’employer au sein d’une entreprise d’import-export américaine. Il quitte ce poste après un an pour entrer au secrétariat de l’Association catholique de la jeunesse belge (ACJB) à Louvain en tant que secrétaire général de la Jeunesse indépendante catholique – cercle de jeunesse des classes moyennes – qu’il a créée en mars 1928 avec sept autres jeunes industriels et commerçants. Il entre en contact avec des étudiants de Saint-Louisvia Conrad van der Bruggen à l’été 1931 et participe à la fondation de l’Esprit nouveau et des Équipes universitaires. Il interrompt ses activités fin décembre 1932 après le congrès de la Centrale politique de jeunesse pour entreprendre une retraite mystique en France, à Tamié, où il a déjà effectué une reconnaissance au mois de septembre précédent au retour d’un voyage à Rome. De Becker met au point les premiers statuts du mouvement «Communauté» et revient en Belgique en novembre 1933 après un passage à Paris où il a rencontré André Gide. Ayant fait la connaissance d’Emmanuel Mounier à Bruxelles début 1934, il contribue à la pénétration des groupes «Esprit» en Belgique. De 1936 à 1938, il est associé au comité de rédaction de La Cité chrétienne, puis passe à L’Indépendance belge, d’où il est renvoyé en 1939. Il participe alors à la fondation du périodique neutraliste L’Ouest, dirigé par Jean de Villers.

Occupation allemande de Bruxelles (1940-1945)

Durant l’Occupation, il deviendra directeur éditorial des Éditions de la Toison d’Or et rédacteur en chef du Soir volé. Il rompra cependant avec la collaboration en septembre 1943, justifiant sa rupture par l’incertitude manifestée par Léon Degrelle et les rexistes de s’attacher à défendre une structure étatique belge. Il sera alors placé en résidence surveillée, d’abord près de Genappe puis à l’hôtel d’Ifen à Hirschegg dans les Alpes bavaroises en Autriche où il côtoie notamment André François-Poncet. Condamné à mort le 24 juillet 1946 par le Conseil de guerre de Bruxelles, il sera cependant libéré en février 1951 mais contraint à l’exil. Il se réfugie alors en France pour y poursuivre une activité de publiciste principalement tournée vers la psychanalyse.

Ce colloque ambitionne donc d’aborder sans tabous cette figure capable de se mêler à tout ce qui compte dans les cénacles intellectuels belges et européens de l’entre-deux-guerres. A travers quatre sessions, il s’agira de revenir non seulement sur le parcours et les engagements du jeune publiciste dans les années 1930 et 1940, mais aussi de tenter de mesurer l’influence qu’il a pu exercer sur les nouvelles relèves belges et européennes. Cette démarche, essentielle, est compliquée par le fait que s’étant fourvoyé au nom de l’idée d’Europe unie dans la collaboration avec les nazis, le publiciste est devenu, dans la foulée de l’épuration, un «ami encombrant».

En ce sens, les contributions devraient aussi permettre d’appréhender l’angle-mort qui apparaît immanquablement dans le parcours de nombreux personnages-clés de l’histoire intellectuelle, politique et artistique (Paul-Henri Spaak, mais aussi Hergé, Paul De Man, Henry Bauchau) avant et après la Seconde Guerre mondiale. À cet égard, il est encore à espérer que cette rencontre permettra aussi de retrouver la piste de papiers et d’archives «oubliées» ou en déshérence de/sur Raymond De Becker…

Les différentes interventions feront l’objet d’une publication dans la collection des Archives et Musée de la Littérature à laquelle sera, notamment, adjointe une partie de la correspondance conservée entre Raymond De Becker et Jacques Maritain conservée au Cercle d’études Jacques et Raïssa Maritain de Kolbsheim.

Programme

Jeudi, le 5 avril 2012

13h15 : Accueil des participants

13h30 : Allocution de bienvenue par Nathalie Tousignant (Présidente du Département d’histoire des FUSL, Bruxelles)

13h40 : «Raymond De Becker : un état des lieux» Geneviève Duchenne et Étienne Deschamps (Université catholique de Louvain)

Raymond De Becker avant Raymond De Becker

Séance présidée par Éric Bousmar (FUSL)

14h : «Raymond De Becker et les fascismes belges», par Bruno De Wever (Université de Gand)

14h30 : «Les mentors de Raymond De Becker», par le Père Pierre Sauvage (Facultés universitaires Notre-Dame de la Paix, Namur)

15h : «De Louvain à Rome. Raymond De Becker et le monde catholique», par Francis Balace (Université de Liège)

15h30 : «De Becker et l’illusion communautaire : du serment de Tamié au groupe Communauté», par Étienne Deschamps (Université catholique de Louvain)

16h : Débat

16h15 : Pause café

Le rayonnement intellectuel de Raymond De Becker dans les années ‘30

Séance présidée par Olivier Dard (Université de Lorraine, MSHL)

16h30 : «De Becker : une certaine idée de la Belgique. Réflexions sur une identité nationale et culturelle», par Catherine Lanneau (Université de Liège)

17h : «Raymond De Becker et l’Allemagne», par Hubert Roland (FNRS, Université catholique de Louvain)

17h30 : «Raymond De Becker et la France», par Frank Tison (Professeur d’histoire à Avignon)

18h : «L’engagement européen de Raymond De Becker», par Geneviève Duchenne (Université catholique de Louvain)

18h30 : Débat

19h30 : Dîner à la Fondation universitaire

Vendredi, le 6 avril 2012

Raymond De Becker, la collaboration intellectuelle, l’Épuration et l’après-guerre

Séance présidée par Bruno De Wever (Université de Gand)

9h30 : «Raymond De Becker dans le champ de la collaboration intellectuelle», par Albrecht Betz (Université d’Aix-la-Chapelle)

10h : «Raymond De Becker, un intellectuel très occupé (1940-1943)», par Alain Colignon (CEGES, Bruxelles)

10h30 : «Raymond De Becker dans la diaspora belge en France après la Seconde Guerre mondiale», par Frank Seberechts (ADVN, archief-, documentatie- en onderzoekscentrum, Anvers)

11h : «La fin de la répression et le traité européen sur la protection des droits de l’homme et des libertés fondamentales : l’Affaire De Becker (1956-1962)», par Koen Aerts (Université de Gand)

11h30 : Débat

12h : Pause déjeuner

Raymond De Becker : un ami encombrant?

Séance présidée par Francis Balace (ULg)

13h30 : «Raymond De Becker, de la Suisse à Planète», par Olivier Dard (Université de Lorraine, MSHL)

14h : «Raymond De Becker et Carl G. Jung», par Philippe Beck (Université catholique de Louvain)

14h30 : «Raymond De Becker et Paul-Henri Spaak», par Michel Dumoulin (Université catholique de Louvain)

15h : «Le monde d’Hergé», par Benoît Peeters (Paris)

15h30 : «Raymond De Becker et Henry Bauchau. Une amitié périlleuse», par Marc Quaghebeur (Directeur des Archives et Musée de la Littérature, Bruxelles)

16h : Débat et bilan par Marnix Beyen (Université d’Anvers) et Olivier Dard (Université de Lorraine, MSHL)

17h : Fin des travaux

Comité organisateur :

Olivier Dard, Maison des Sciences de l’Homme de Lorraine/Université de Lorraine ; Étienne Deschamps, Centre d’étude d’histoire de l’Europe contemporaine/Iacchos, UCL ; Geneviève Duchenne, Centre d’étude d’histoire de l’Europe contemporaine/Iacchos, UCL ; Nathalie Tousignant, Faculté de Philosophie, Lettres et Sciences humaines, FUSL.

En Collaboration avec l’Institut d’études européennes (IEE), Université catholique de Louvain ; l’Institut d’études européennes (IEE), Facultés universitaires Saint-Louis ; le Centre de recherches en histoire du droit et des institutions (CRHIDI), Facultés universitaires Saint-Louis ; le Fonds national de la Recherche scientifique ; la Maison des Sciences de l’Homme de Lorraine (Projet IDREA) ; l’Université de Lorraine ; le Centre de recherche universitaire lorrain d’histoire (CRULH) ; les Archives et Musée de la Littérature (AML)/Promotion des Lettres de la Communauté française de Belgique.

Comité scientifique :

Francis Balace (Université de Liège), Albrecht Betz (Université d’Aix-la-Chapelle), Marnix Beyen (Université d’Anvers), Éric Bousmar (Facultés universitaires Saint-Louis, Bruxelles), Vincent Dujardin (Université catholique de Louvain), Emmanuel Gérard (Katholieke Universiteit Leuven), Michel Dumoulin (Université catholique de Louvain), É.-M. Meunier (Université d’Ottawa), Hubert Roland (Université catholique de Louvain).

Inscriptions auprès de Mme Valérie Delporte (Cehec), Place B. Pascal, 1 bte L 3.03.21, B-1348 Louvain-la-Neuve, e-mail : valerie[point]delporte[at]uclouvain.be

Note : [*] P. Masson, «Autour de Raymond De Becker», in Bulletin des amis d’André Gide, vol. 23, janvier 1995, p. 40.

Images : photographies de presse – Occupation allemande de Bruxelles (1940-1945).

Pour citer cet article :
RESTITUTIO BENJAMIN FONDANE

SĂRBĂTOARE CULTURAL- ARTISTICĂ ÎN CODRU-CHIOAR

2012-02-18T00:56:00.000-08:00

Prima revistă de cultură literatură artă, şi cu substrat tradiţional din "ŢARA Codrului", "Izvoare codrene", fondată de poetul Vasile Dan Marchiş din Asuaju de Sus, în doi ani a apărut în 7 numere. Legat de acest aspect nu asta este cel mai important, ci faptul că unul sau mai multe numere ale revistei respective, s-au tipărit cu sprijinul domnilor: Ioan Călăuz, primarul comunei Băseşti, Nicolae Bud, deputat, Lucica Dragoş, administrator firmă, Vasile Dulf, inginer silvic, Virgil Prună, primarul comunei Miresu Mare, Aurora Puşcaş, director Liceul particular George Pop de Băseşti, Vasile Dan Marchiş, coordonator şef "Izvoare codrene", Dumitru Dumuţa, secretar general Consiliul Judeţean Maramureş, Pamfil Godja, directorul Tipografiei şi Editurii "Eurotip", Gelu Dragoş, profesor, coordonator onorific "Izvoare codrene", Emil Domuţa, profesor, redactor "Izvoare codrene", Gelu Dragoş jr, tehnoredactor "Izvoare codrene", Vasile Dale, apicultor.

Pe lîngă aceste aspecte, jurnaliştii, scriitorii şi oamenii de cultură, Florica Bud, Ioan Romeo Roşiianu, Anca Goja, Ioan Dragoş, Vasile Morar, Dragomir Ignat, Pamfil Bilţiu, Gheorghe Peter au dat o dimensiune considerabilă revistei "Izvoare codrene", cu articolele pe care domniile lor le-au consemnat cu referire la acest aspect, în diferite ziare şi reviste de pe raza judeţului nostru şi nu numai.

Domnii mai sus menţionaţi împreună cu toţi iubitorii de cultură, artă şi studii cu substrat tradiţional au ocazia să participe la:

SĂRBĂTOAREA REVISTEI IZVOARE CODRENE

EDIŢIA I-A.27-28 APRILIE.2012

Se întâmplă la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare...

2012-02-17T01:44:00.000-08:00

Mâine, sâmbătă,18.02.2012, de la ora 18,00 ,Teatrul Ararat va invită la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia Mare unde va avea loc spetacolul cu piesa:
"Viata ca o parada" de Cornel Udrea. Regia Claudiu Pintican.

Inf.supl. la tel.0723275912

Corina Şandor - Martin
specialist relatii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

La mulţi ani Ion P. Pop!

2012-02-16T11:41:00.000-08:00

Astăzi 16 februarie, profesorul Ion P. Pop împlineşte 73 de ani, vârstă pe care nu o arată datorită vitalităţii, energiei şi muncii de Sisif pe care o depune zilnic în reliefarea fenomenului sportiv maramureşean. Maestrul Ion P. Pop a văzut lumina zilei în 16 februarie 1939 în Someş Odorhei, jud. Sălaj. În perioada 1946-1953 s-a îndrăgostit definitiv de limba română la Şcoala cu clasele I-VIII din satul natal şi a urmat apoi cel mai valoros liceu băimărean „Gheorghe Şincai” (1953-1956), practicând şi sport de performanţă în acelaşi timp. A absolvit „magna cum laude” Facultatea de litere, secţia limba şi literatura română – critică, teorie şi estetică literară- la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca (1956-1961). A început în anul 1961 o carieră didactică la Ulmeni, unde a îndeplinit funcţia de profesor, director adjunct şi apoi director la Liceul din Ulmeni. Însă metafora şi vuietul stadioanelor l-au chemat înspre mass-media.

Din 1970 lucrează ca jurnalist la ziarul „Pentru Socialism”, unde deţine funcţia de redactor-şef la secţia Învăţământ-sport până la pensionare. De asemenea este fondator sau deţine funcţii de conducere în publicaţiile „Almanh”, „Glasul de Nord” şi „Graiul Maramureşului”.

În 1999 a fondat Filiala Maramureş a Asociaţiei Presei Sportive din România, fiind preşedintele acesteia şi în prezent. Este profesor asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, la Catedra de filosofie, artă, religie şi jurnalism.

A scris nenumărate cărţi cu tematică sportivă, dintre care amintim: „Patru secunde ale unei mari victorii” (împreună cu Hristache Naum-1985); „Atunci am învins Fiorentina” (1995); „Minaur – diamant de Maramureş (1997); „Un deceniu de presă sportivă” (2010). A tipărit şi lansat primul volum din trilogia „FC Baia Mare – Generaşia Mateianu”.

De asemenea este prezent în Dicţionarul enciclopedic „Personalităţi române şi faptele lor , 1950 – 2000” de Constantin Dârţu.

Recent a fost sărbătorită rubrica Domniei sale „Basorelief” care a împlinit 40 de ani, probabil cea mai longevivă rubrică de sport de pe mapamond! Să ne trăieşti mulţi, mulţi ani de acum înainte, domnule Ion P. Pop!

Gelu Dragoş

Between Picturesque and Surrealist Audacities

2012-02-16T02:25:00.000-08:00

Events and Exhibits at Castle Kilbride, Canada

March 3 – May 27, 2012
Featured 2012 Local Artisan
Between Picturesque and Surrealist Audacities- by Artist Ion Georgescu-Muscel.
Romanian artist and poet. His paintings translate movements of his soul in images and lyrics.
Located in the Belvedere Gallery

Poeme propuse de Dan Dănilă

2012-02-15T07:07:00.000-08:00

Zile şi nopţi

Ziua făceam zodiace, caligrame,

mandale, calambururi, eboşe,

apoi hrăneam trupul. Spiritul

îşi lua singur tainul, fără să întrebe,

căile lui erau încă neştiute.

Se întrema din te miri ce, în taină,

fiindcă aşa voia muşchiul inimii.

Dar noaptea era cu totul altceva:

în tenebrele mării, animalele suple

cu nume de eşecuri începeau să urce,

visele lungi se luptau cu himerele

pentru a cuceri bastionul pleoapelor,

ierarhiile din adâncuri se limpezeau.

Peisaje comprimate cădeau din rame,

melancolia clipea des ca o divă.

Lacrimile lor erau la fel de sărate

ca orice ocean - ehei, întunericul,

ce batiscaf personal în derivă.

Întrebare

Cum să scoţi orientul din carne

fără să pui ceva mai tandru în loc,

poate un organ aproape de sânge

încondeind doar cearcăne de inorog.

Zilnic să tot aştepţi un noroc, vestea

care îţi va schimba brusc toată viaţa.

Cum să tot arzi din tămâia luminii

atât de departe de tainicul graal

precum o vârstă repovestită atent

într-un tablou triumfal. Dar nici măcar

nu poţi ghici într-un asemenea destin

încurcat ca un nod gordian, răbdarea

e floare rară în orice grădină. Un pom

etalând o ultimă frunză s-a sinucis

fiindcă nu-l mai culegea nimeni, cu

fiecare anotimp părea tot mai trist la

capătul livezii. Fiecare pom eram eu

şi fiecare frunză o întrebare. Uneori

vântul îmi aducea izul mediteranei.

Plecam cu fiecare stol de cocori înspre

amintitele locuri fără să ştiu măcar

dacă străbăteam norii sau propria fire.

Nu aveam încotro. Trebuia să plec

fiindcă toamna mă sugruma

precum o prea strâmtă iubire.

Astfel

Singurătatea îşi scrie legile ei

orice ai face te poartă de mână,

aproape servilă îţi arată deşertul,

domeniile ei fără sfârşit. Deodată

te abandonează pe mal, promiţând

că o să revină curând. Lângă putrede

alge, scoici, cimitire marine. Bănuieşti

cătuşa dar nu vezi nimic la încheieturi,

simţi o briză care aduce glasuri

de păsări, când ţi se face dor de ceva

inefabil. O fântână, o casă cu prispă?

Oare cine îţi zâmbeşte la fereastră?

Vine seara iar peste zări se întind

umbrele albe, parcă adie un voal

de mireasă. Te întâmpină lucruri

neaşteptate, poduri de fier, un peron

vertical, un oraş cu femei, ce departe.

Alt cer. În singurătate sunt toate.

Sanatoriu

Toată iarna m-am hrănit cu tristeţe

şi coji umezite de plâns - oamenii

erau dincolo de vechiul zid, cuibul

de cuc încărunţise sub streaşină,

gratiile ruginii miroseau a formol.

Siluete în alb fără aripi, îngeri falşi

pluteau prin faţa uşilor cu geamuri

armate cu sârmă, bântuiau coridoarele

sufletului. Aşteptam o scrisoare, un

bilet strecurat în secret odată cu tainul,

ceva dinspre lumea jocului neîntrerupt.

Toată iarna am descifrat un rebus uriaş,

chiar mai inutil decât leacul şarlatan.

Am recitit apoi toate cărţile posibile.

Am obosit ascultând toate ploile, tot

aşteptând miraculoasa solie a unei bătăi

de aripă deasupra coliviei suflate cu aur.

Cimitire

Nici o patrie nu este mai presus şi nici

un turn crenelat nu e cel mai înalt în inimă.

Chiar dacă e dureros să compari peisaje

care îţi creşteau altădată de jur împrejur,

un fel de icoane prin care se trecea atât de

uşor. Fiecare cu sfinţii lor. Doar ai noştri,

cu lacrimi de ceară parcă te roagă ceva

şi nu ştii ce vor. Iar de la o vârstă începi

să devii turist de cimitire, cu cât mai vechi

cu atât mai căutate pe hărţi. Mirosul acela

de crini şi cocleală muiată de ploi te atrage

încă din gară. De la o vreme, femeile cele

mai interesante sunt văduvele cu voal.

Marmura cu vinişoare albastre parcă respiră,

e linişte şi toţi se mişcă atenţi, e o lume

aproape lipsită de grabă şi vulgaritate.

Când groparul îţi cere un foc poţi să vezi

abisul deja pregătit pentru altul şi nuanţa

aproape carnală a lutului jilav. Şi toate

gropile din lume, acum ai aflat, au aceeaşi

culoare. Dincolo de ziduri e un alt peisaj,

aproape incompatibil, pe când morţii se

scaldă în gol.

Istoria

Grecul nu mai vorbeşte despre triunghi,

egipteanul nu mai adoră pisicile, mâlul

înveleşte ruinele ca o groasă amnezie.

Ce primitivi păreau anticii aceia cu togă.

Atlas are concediu, suntem în cădere liberă,

la piaţă se vorbeşte răspicat despre sfârşitul

lumii. De înţeles ar fi să mori într-un muzeu

copleşit de povara popoarelor perindate

prin faţa vitrinelor. Umbrele lor iute şterse

au zgâriat totuşi sticla antiglonţ, s-au semnat

pe capacul sarcofagului. Ce încet creşte un

cristal într-o peşteră. Prin repetiţie, atomii

primesc consistenţă, până la urmă cuvintele

trec prin hârtie, se imprimă pe degetele unui

salahor. Prin repetate citiri nu mai poţi uita

durerea şi totul devine istorie. Pe o tarabă

zăreşti pâinea neagră învelită în ziarul de azi,

rima ascunsă în atotputernica proză.

Râuri

Am văzut Sena şi m-am gândit la Celan,

am privit spre mansarda lui Cioran,

şi mi-am amintit cum le şopteşte râul

Şteaza căsuţelor albe şi vinete din Răşinari

şi nimeni nu poate traduce susurul acela.

Desigur, fiecare cu matca lui, însă ei,

cu ochii lor au iubit uneori acelaşi râu.

Iar călăuzele stelelor erau peste toate,

orbitele erau când şovăielnice, când

aproape cristaline, sorbindu-le paşii,

Nu numai pietrele caselor au rămas,

şi varul reflectă neînduplecata lumină.

Însă pentru câtă vreme, nu se poate şti,

orice casă e purtată cândva pe o apă,

cum umbrele norilor sunt sorbite de lan.

Chiar şi sufletul cel nemuritor

către alte râuri are acum aplecare.

Întoarcere

Mă tot întorc la natură, evadez cu un peşte

în gură, viu. Porunca muţeniei e un canon,

acum ştiu, aproape uşor de suportat dacă eşti

trist, dacă te-ai supărat pe gunoi şi risipă. Trece

un vultur într-o aripă, cu o pungă de polietilenă

în cioc. Suntem la fel, amândoi căutăm un

loc pe pământul gras ca o balenă plutind

prin univers. Să strigăm. Merită mai mult decât

un vers, mai mult decât un avers de monedă

calpă. Fug de lume cu cuie în talpă, dar ea

mă va ajunge precis. Simt un miros de încins

care vine dinspre culmea gunoaielor noastre

şi tot urcă. Dar după oricare deal urmează

o vale a plângerii, sticle goale plutesc încet

cu burta în sus. Pe aici nu umblă îngerii,

toţi au plecat, toate au apus. Nu reuşim să strigăm.

Ecoul se îneacă şi el. Aerul are un cârcel

şi apoi vomită, nu mai are curaj să promită.

Încotro

Continentele au reintrat în derivă,

galaxiile se deplasează spre stacojiu,

universul se contractă. Sau se dilată.

Poesia, încotro? Tocmai ea, singura

în stare să explice totul, să vindece

tot cancerul lumii. Nodul gordian

pe care l-am putea desface zilnic

cu ochii închişi. Muzica aceea discretă

de sub membranele fiecărei celule pe

care noi oamenii o ignorăm. Unde

mai sunt admiratorii tăi, esperanto?

Sau marea bibliotecă din Alexandria.

Cândva se terminase uleiul de candelă,

apoi fitilul, apoi nopţile, iar cititul

în întuneric fusese interzis. Bufniţele

au fost scoase în afara legii, cuvântul

pe care îl iubisem era tabu. Aşa încep

poveştile triste pentru adulţi. Încotro

dacă nu spre noul exod, din a cui vină?

Recviem

Pentru o nesperată iubire de vară, celebră

prin temperatura ei de ardere irepetabilă.

Pentru tinereţea pusă la zid. Pentru femeia

care a înnebunit de speranţă sub un cer

provizoriu. Pentru limba uitată în alt timp,

sub alte stele de culise. Pentru moartea

căprioarei, devorată de haită. Pentru visul

căzut printre obiecte prăfuite. Pentru sânii

fără lapte, casa fără umbră. Pentru dreptatea

lapidată de orbi. Pentru statuia unui zeu fără

cap şi pajură. Pentru frigul insinuat în viaţa

viitoare. Pentru părinţii uitaţi, crucile şterse.

Pentru focul stins cu două lacrimi prefăcute.

Pentru bucuria înjunghiată pe la spate.

Pentru carnea de tun. Pentru toţi drepţii.

Poezia

Cu cât trece viaţa, se face tot mai uşoară,

un balon încălzit de soare. Se dezbară

de panglici colorate, lesturi şi plumb

şi urcă spre stratosferă, cât o ţine aerul.

Când cerul se face aproape negru, o mare

tristeţe o apasă iar către pământ, o trage

în jos înspre zona norilor. Dar nu scapă

de fulgere, dintr-o formă perfectă pe care

vântul vibra îndrăgostit, rămâne un biet

cimpoi spart, o piele udă de capră atârnată

pe cel mai înalt vârf de munte. Nimeni

nu-i mai aruncă acum nici o privire deşi

din materia ei s-ar putea reface zborul

sau manuscrisele de la marea moartă,

o mare pictură sau un steag. Aproape

totul se poate rescrie din memorie.

Restul rămâne un alt fel de istorie.

Sfârşit

De Crăciun, cel care bate la poartă e prietenul meu,

e om bun. Eu zâmbesc, îl primesc în casă

şi îl las puţin lângă sobă. Fierb vin domnesc şi

îi pun cuişoare din indii. Spunem cuvintele colindii,

cântăm amintiri de-ale noastre. Apoi ajungem

la carne şi hrană pentru trup. Rup din pâine când

rup. Merg la vrană şi torn: torna, torna fratre! Revin

pe uşa din spate cu ulcica de vin. Cerul e senin şi

pentru fiecare stea se cuvine să bem la festin o gură

sau măcar o picătură. încet, încet vedem cum se

termină toate. Şedem sprijiniţi în coate, printre oase,

coji şi nestemate. Stăm picotind ca moşii, privim

petele roşii, carafa goală. An de an aceeaşi dulce

ameţeală, aceeaşi grea melancolie, apoi căderea

aceasta în vrie. îţi simţi inima şi ficatul sau te

chinuie doar păcatul? E doar un vechi obicei,

doar un mit? S-a sfârşit.

Culpă

Mereu trebuie să intervină cineva cu tema

aceasta a vinovăţiei, a culpei individuale

sau colective. Păcatele noastre capitale par

nişte trofee înainte de îmbălsămare, deja fade,

vânat numai bun de împăiat. De fapt, conturi

tainice cu bani murdari, secrete penibile, ca

nişte rude handicapate pe care le ţii ascunse.

Mereu trebuie să asculţi un vegetarian care

vrea să te ruşinezi, un mărturisitor moralist,

un alcoolic vindecat sau un convertit la ceva,

la orice altceva. La colţ sectanţii cu broşurile

lor colorate încearcă să momească nişte bătrâni

care se opresc din politeţe. în loc să fie jigniţi

fiindcă li se sugerează că au trăit cam mult dar

încă nu cred în nimic, că au făcut degeaba umbră

pământului. Am purtat şi eu puşcă, de nevoie,

am luptat cu instincte atavice, dar nu sunt bun

de soldat: ascult muzică şi plâng, învelit cu poze

îngălbenite, deformate de lentilele strâmbe ale

lacrimilor. Puteam să arunc puşca cu patul crestat,

pătat de sudoare. Un gest disperat. Sau poate

să mă nasc femeie. Dar nu pot spune: păcat.

Poemele fac parte din volumul "Atlantida există", autor Dan Dănilă, Editura Limes. 2011

Poeme propuse de Ion Georgescu - Muscel

2012-02-15T01:09:00.000-08:00

Patria din gând

Cumpăr pământ! cumpăr pământ!

Cumpăr ţară de aşezământ!

Cumpăr un pogon de gânduri şi un drum

spre casa din gând!

Aşa-i de deasă liniştea, şi de-nflorită vrerea!

Ce sfântă e ţărâna – şi ce grăitoare tăcerea!

Iar de-ar fi să fiu silit să vând,

Mi-ar sulfa prin amintiri un vânt

Şi aş rămâne la răscruci de aer,

Cu întrebări fără răspuns, fără cuprins!

Fă-mă stăpân pe o nuia de-alun, pe umbra ei,

Pe anotimpurile din juru-i şi pe glasul mamei…

Cu tălpile goale, pe poteci de lut, zbicite,

În căutarea tihnei, mă văd mergând, gândind:

De unde vin ? – poate-am lăsat în urmă uşi deschise

Şi urma paşilor mei mai stăruie prin vise!

Nu cutez să mă bucur; am răbdare –

Nu clipa de faţă vreau s-o trăiesc,

ci clipa următoare…

Tot mai revin, iubito, pe-aici, prin Lucăceşti,

Unde-ai fi putut să fii … şi nu eşti .

Lucăceşti / 10 februarie 2011

Psalm

O, Domnul meu!

Ce minunat e să am a povesti

despre bunăvoinţa Ta către mine!

Îmi pare că umplu văi de-ntuneric

cu blânde culori mângâiate duios

de norii-mbătaţi de sidef şi de alb…

Iar pricina iubirii vor ghici-o mulţi,

cum mă prind vârtos de speranţa

că tina trecutului meu ai trecut-o-n uitare…

Să mă văd ocolit de aspră sentinţă

şi să ridici asupră-mi pleoape de

îngăduinţă!

O, să nu se-amintească vreodat’

de timpul trecut schilodit de păcat!

O, Doamne Iisuse, ce-mi rămâne din lume?!

Când mă gândesc la bunătatea Ta,

tăcerea din juru-mi freamătă

ca o pădure…

Baden / 29 iunie 2011

Gânduri

Începe să fie toamnă

Picură o ceară plânsă din conul de pin

Se împletesc frunzare cu fulgi de senin

Biata mea doamnă !

Să fie bucurie oare ?!

Mi-apar în minte lunci cu flori,

Lume voioasă-n prag de sărbători…

Sau pauză de întristare!?

Aeroport pustiu !

Pe nicio tabelă nu se anunță vreun zbor…

Pe ce coridor să dau de adevar ?

Sau m-am grăbit să fiu !?

Baden / Ianuarie 2012

Ideea de timp

un chelner la masă distribuie timp

iar ceilalţi fripturi şi licori însetate

îl simt cum adânc ochiul lui mă pătrunde

cum îmi citeşte anii traduşi în secunde

eu ştiu că el ştie şi ştiu că nu ştiu

rostul trecerii prin hăţişul cu lume

atâtea clipe fără de folos – umile treburi –

bujori roşii fărâmaţi prin ierburi

pe cel ce-a copiat la teza viţeii

l-au condamnat la plictiseală poeţii

de mi-aş aduce-aminte visele uitate

ce geografii uimite s-ar desena-n retină

schimb bob de nisip pe secunda de vreme

şi-mi trece toată viaţa într-o juma’ de zi

lumini cu umbre se joaca de-a prinselea

copii voioşi se joacă de-a v-aţi-ascunselea

mă dau bătut – domniile-s de-o clipă

iar clipele se prăbuşesc în lut

nu dă lăstari în timpii ce-or să vină

decât clipa care a durut.

Baden / 3 dec. 2011

Internet

imagini virtuale culese de pe net

cu râuri confluente şi locuri de popas

în mine au rămas să se-odihnească vulturi

ori geografie ruptă din cele patru vânturi

când întâlnesc prieteni privirile-mi suspină

îmi pare că mai aprig urc trepte în lumină

români de dincolo de prut

om cu femeie car şi plug

câmpul arat şi tot norocul lor

surâsul fetei lor fecioare revarsă primăvară pe ogor.

Baden / Decembrie 2011

Activitatea de joi, 16 februarie 2012 la Biblioteca “Petre Dulfu” Baia Mare

2012-02-15T01:03:00.000-08:00

- ora 14.00, Sala de Conferinţe

Lansarea cărţilor: „Fix Pix” Loneliza ..., vol.I; Adio Monali..., vol.II

de Teodor Moldovan;

- ora 16.00, Salonul Artelor

Vernisajul expoziţiei de pictură: „Nocturne” realizată de artistul plastic Adrian Negrea.

Corina Şandor - Martin
specialist relatii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Expoziţie itinerantă „Auziţi, Vedeţi, Miraţi-vă!” la Muzeul de Mineralogie Baia Mare

2012-02-15T01:01:00.001-08:00

Astăzi, 15 februarie, a.c., începând cu orele 14,oo Muzeul de Mineralogie Baia Mare va deschide larg porţile Expoziţiei itinerante „Auziţi, Vedeţi, Miraţi-vă!”, organizată şi implementată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov şi muzeul gazdă, director Ioan Bob.

Băimărenii prezenţi azi la eveniment sunt invitaţi să cunoască începuturile publicităţii în Transilvania prin intermediul a 290 de anunţuri publicitare. Sunt surprinşi primii 100 de ani de apariţie ai „Gazetei de Transilvania”/„Gazetei Transilvaniei”, perioada cuprinsă între anii 1838-1938.
Expoziţia va rămâne deschisă la sediul muzeului din Bulevardul Traian nr.8 al în intervalul 15 februarie – 15 aprilie 2012.

Această expoziţie reprezintă premiera expoziţiilor temporare itinerante ce vor fi organizate în noua aripă a clădirii Muzeului de Mineralogie recent inaugurată.

Gelu DRAGOŞ

O după amiază pentru proză scurtă

2012-02-14T01:17:00.000-08:00

Mărturisesc, îmi place proza Ancăi Goja. Am citit în revista „Vatra Chioreană”, nr. 5/ 2011 proza „... şi moartea va veni în somn”, apoi în revista „Verso”, nr. 101, decembrie 2011 două, proze: „O seară cu Rebeca”şi „Nasturele”.
Toate acestea s-au întâmplat înainte de ziua de 13 februarie 2012, ora 16,00, când Anca Goja a citit în şedinţa Cenaclului Scriitorilor Maramureş. În sală au fost distribuite două proze: „Visătorul” şi „Visul lui Gabriel”, din care autoarea a citit doar una.
În demersul său artistic autoarea a fost susţinută de conducerea revistei „Familia română”, director executiv – redactor şef dr. Teodor Ardelean, redactor şef adjunct Ioana Petreuş, revistă la care Anca Goja este secretar general de redacţie, precum şi de poetul şi ziaristul Gheorghe Pârja de la cotidianul „Graiul Maramureşului”, unde prozatoarea scrie despre evenimentele culturale.
Lume multă la cenaclu, „mulţi şi buni” cum spunea Florica Bud, preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş.
Despre proza citită şi despre cea publicată (din discuţii am înţeles că autoarea a publicat şi în revista „Familia” de la Oradea) au vorbit mai mulţi membri ai cenaclului.
Vasile Leschian: remarcă privirea cinematografică asupra evenimentului, limpezimea exprimării directe, penetrante, creatoare de atmosferă, ştiinţa frazării, puterea de a mânui cu acurateţe propoziţia şi fraza. „Sunt bucuros să aud ceea ce aştept demult de la Anca Goja”.
Nicolae Scheianu consideră prozele citite nişte parabole despre visul ca realitate şi realitatea ca vis, proze care pot fi rescrise cu mai mare efect de către autoare.
Lui Ion Bogdan prozele i se par poeme în proză, iar lui Mihai Ganea proza citită îi aminteşte de Maxim Gorki, „o povestire frumoasă, un text reuşit”.
Ioana Ileana Şteţco apreciează că autoarea aduce prospeţime în mişcarea dintre planuri şi consideră că cea mai frumoasă proză a autoarei este „Nasturele”, publicată în revista „Verso”.
Teodor Ardelean spune că Anca Goja are un privilegiu că s-a hotărât să vină la cenaclu pentru că are o audienţă bună. Scrie o proză curată, frumoasă, care place şi care nu vine spre noi cu o încărcătură excesiv psihologică.
Alexa Gavril Bâle remarcă simţul amănuntului, conducerea firului narativ, creionarea stărilor sufleteşti, fina analiză a stărilor celor care se refulează prin vânătoare.
„Cei care urăsc nu pot să zboare nici măcar în vis.”
Valeriu Sabău apreciează că proza citită „este poezie toată ziua”, iar Ştefan Jurcă spune că Anca Goja „este cerneala proaspătă pe care o aşteptăm de mai multă vreme”.
Pe marginea textelor au mai vorbit: Betty Kirmaier-Donca, Romulus Filip, Vasile Tivadar, Nicoară Mihali, Dumitru Fănăţeanu, Dumitru Rusu, Vasile Mureşan.
Iată ce scria poetul Ion Mureşan în revista „Verso”.
„Anca Goja este jurnalistă la un cotidian din Baia Mare. Poate că deprinderea de a verifica o informaţie din mai multe surse o face să creadă că adevărul se ascunde mereu după aparenţe. Însă credinţa că adevărul e nu doar ascuns, ci e şi dependent de aparenţe, că realitatea e dependentă (ca un beţiv de alcool) de poveştile despre realitate este cea care delimitează tranşant scriitorul de jurnalist. Oricum, în confruntarea dintre adevăr şi aparenţe, povestirile Ancăi Goja privilegiază aparenţele. Ordinea logică şi ordinea magică a lumii fac casă bună, mai ales în textele cu tentă parabolică, în scriitura cărora Anca Goja reuşeşte, ingenios, să infuzeze ades o foarte fină ironie. Poate că tot profesia i-a făcut o anume directeţe a limbajului, de admirabil impact, simţul detaliului semnificativ, o evidentă ştiinţă a puneri în scenă, şi o nestăpânită poftă de a povesti, calităţi indispensabile unui prozator. Iar Anca Goja este, o spun cu toată convingerea, un prozator de indiscutabil talent.”
După cele citite, auzite şi consemnate se desprinde cu certitudine o concluzie. Şi altora le place proza Ancăi Goja.

Ioan Dragoş

Nord Literar – indice bibliografic

2012-02-14T01:13:00.001-08:00

Volumul „Nord Literar, nr. 1-100, iunie 2003-septembrie 2011, Indice Bibliografic” a apărut la început de februarie ca supliment al revistei de cultură „Nord Literar”, sub egida Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean în cadrul Programului cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Pagini contemporane”.

Volumul a fost realizat în cadrul proiectului cultural „Zilele revistei Nord Literar şi Colocviile de literatură”, ediţia 2011, finanţat de Consiliul Judeţean Maramureş, preşedinte Mircea Man. Această carte conţine un indice bibliografic al autorilor care au publicat în revista Nord Literar, de la prima ei apariţie în 24 iunie 2003 şi până în septembrie anul trecut, la numărul 100 !

Colegiul de redacţie alcătuit din dr. Gheorghe Glodeanu - director, eseistul şi istoricul literar Săluc Horvat - director executiv, publicistul şi criticul literar Augustin Ioan Cozmuţa - secretar general de redacţie, criticul literar Daniela Monica Sitar Tăut - redactor, dr. Delia Felicia Pop - redactor, artistul plastic Mircea Bochiş - redactor au cuprins în acest indice peste 650 de autori români şi străini, dintre care aproximativ 200 poeţi, circa 60 prozatori, peste 150 de critici şi istorici literari, peste 100 de autori străini traduşi în limba română.

Revenind la revista de cultură a Maramureşului, „Nord Literar”, ea s-a impus şi datorită câtorva rubrici deja consacrate, între care: „Vitrina”, „Cronica literară”, „Cronica ediţiilor”, „Orfeu”, „Graiul nostru”, „Viaţa culturală”, „Revista revistelor”. Extraordinar de benefică a fost şi ideea de a ilustra fiecare număr al revistei cu lucrări ale unui artist plastic sau cu selecţii din expoziţiile colective, de obicei a autorilor locali, ceea ce i-a dat revistei personalitate şi un plus de valoare.

În cuprinsul revistei se regăsesc mai multe interviuri cu personalităţi marcante ale vieţii literare contemporane, numai dacă amintim pe: universitarul clujean dr. Ion Pop, Ana Blandiana, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Nicolae Dabija, Mircea Handoca şi Dumitru Micu.

Personal, mă bucur de cele 100 de numere ale revistei „Nord Literar” cât şi de acest supliment realizat de o echipă redacţională tenace, serioasă, valoroasă, închegată, omogenă, formată dintr-un grup de redactori devotaţi culturii şi valorii literar-artistice româneşti, cât şi de faptul că numărul 80 al revistei a fost sărbătorit la Şcoala cu clasele I-VIII Mireşu Mare în prezenţa profesorului universitar dr. Ion Pop, a domnilor Săluc Horvat, Augustin Cozmuţa şi a regretatului Ion Burnar.

Le doresc putere de muncă, succes pe mai departe şi aşteptăm cu interes numerele următoare şi un nou supliment la numărul... 200!

Gelu Dragoş

Poeţii Angela Miclea şi Nicoară Mihali vor recita la „Miercurea de poezie”

2012-02-14T01:11:00.000-08:00

Seria recitalurilor organizate la Teatrul Municipal Baia Mare, Sala „Studio”, sub genericul "Miercurea de poezie", continuă în 15 februarie a.c., orele 17,oo. În cadrul acesteia vor recita din propriile creaţii poeţii Angela Miclea şi Nicoară Mihali. Poeţii vor fi acompaniaţi de pianistul Petru Damşa.
Evenimentul este organizat de Teatrul Municipal Baia Mare ( regizor Radu Macrinici ) şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş ( dr. Ştefan Mariş ), în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor Baia Mare ( prof. Săluc Horvat ), revista „Nord Literar”( dr. Gheorghe Glodeanu ), Cenaclul Scriitorilor Maramureş ( scriitoarea Florica Bud ) şi Direcţia pentru Cultură Maramureş ( dr. Ioan Marchiş ). Intrarea liberă.

Gelu DRAGOŞ

Singura Hartă a Municipiului Baia Mare care pune în evidenţă obiectivele culturale ale oraşului

2012-02-14T01:08:00.000-08:00

La iniţiativa dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, cu sprijinul S.C. Technocad S.A., manager Nicolae Dăscălescu şi a tipografiei Eurotip, manager Pamfil Goja, s-a finalizat la sfârşitul anului trecut Harta Municipiului Baia Mare, Obiective Culturale. Designerul hărţii a fost Laura Tamas de la S.C. Technocad S.A.

Harta cuprinde apoximativ 50 de obiective cultural-istorice , monumente, instituţii de învăţământ, instituţii publice administrative, centre de afaceri, săli de sport şi activităţi pentru tineret. Pe hartă mai sunt vizualizate printre altele şi benzinării, parcări, bănci, supermarketuri, hotele, pensiuni sau recomnadări pentru locuri de agrement, atât de utile pentru turişti. Pe verso hărţii se află o scurtă descriere, programul de vizitare şi cel puţin câte o poză cu următoarele instituţii de cultură: Biblioteca Judeţeană“Petre Dulfu”, Muzeul de Mineralogie, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară, Colonia Pictorilor şi Teatrul Municipal Baia Mare.

Harta a fost tipărită în 50 de mii de exemplare şi va fi distribuită în toate instituţiile de cultură din oraş.

La conferinţa de presă organizată azi, 13.02.2012, au participat alături dedr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”Baia Mare şi Cătălin Cherecheş, Primarul Municipiului Baia Mare, directori şi reprezentanţi ai instituţiilor de cultură din oraş, jurnalişti, oameni de cultură şi membri ai comunităţii băimărene.

Opinia generală a fost că o astfel de hartă era necesară şi foarte utilă pentru vizitatorii oraşului, iubitori de cultură, dar şi de agrement în împrejurimile Băii Mari.

Corina Şandor - Martin
specialist relaţii publice
Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
Mobil: 0722-385323
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

CONDEI DE JURNALIST

2012-02-13T00:48:00.000-08:00

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Suceava împreună cu editura „Cartea Sonoră”invita elevii de liceu să ia parte la Concursul interjudeţean de interviuri şi reportaje "Condei de Jurnalist"!

Parteneriatul deschide alternativa prezentării directe online a creaţiilor, fapt care dă o notă în plus de entuziasm şi care poate antrena mai mulţi elevi la participare.

Prezentarea reportajelor online oferă elevilor posibilitatea de a distribui lucrările în toate platformele de socializare, la prieteni şi cunoştinţe. Mai mult decât atât, accesul la lectura reportajelor postate de concurenţi antrenează competiţia în direcţia perfecţionării textelor.

Vă invit aşadar să parcurgeţi detaliile şi regulamentul concursului:

http://www.pasager.eu/CONDEI_DE_JURNALIST

Mult succes!

Mihai Nae

Redactor şef

Editura Cartea Sonoră

Coordonator proiect enciclopedic pasager.eu

mihai.nae@carteasonora.ro

Am citit o carte memorabilă - „Secol de vânzare”(pamflete) a prozatoarei Florica Bud

2012-02-12T08:48:00.000-08:00

Printr-o conjunctură nefavorabilă mie, ce m-a ţintuit la pat, am avut parte, la început de an 2012, de lecturi consistente iar bucuria a fost şi mai mare când autorii cărţilor citite sunt maramureşeni de-ai mei: Florica Bud, Ioan Dragoş, Nicolae Goja, Vasile Morar, Dragomir Ignat.

Despre prozatoarea Florica Bud ştiam că are „darul de a însufleţi pagina epică eseistică prin sensibilitate netrucată”(Dan Silviu Boerescu), ştiam că are „fraza sigură, pornită dintr-o inteligenţă vie, căutătoare, neliniştită, în sensul neliniştii creatoare”(Petre Sălcudeanu), că „prin problematică şi formulă, prin proiectul teoretic organic conceput, încorporând multiple conotaţii, cu semnificaţii existenţiale majore, substanţa epică a romanului *Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi* este una memorabilă”, apoi am aflat de la Horia Gârbea că prin romanul amintit mai sus „Florica Bud intra cu adevărat în literatură!”. Menţionez şi spusele criticului Alex Ştefănescu: „ ceea ce place şi captivează la Florica Bud este fiecare frază luată în parte, plină de culoare şi de umor, de draci de femeie răsfăţată şi de inteligenţă folosită capricios”, iar criticul Gheorghe Grigurcu afirmă:” important este faptul că Florica Bud posedă o scriitură atât de personală,încât paginile d-sale pot fi identificate numaidecât, chiar în absenţa semnăturii”. De aici am pornit cu o curiozitate şi nerăbdare specifică copiilor în a asculta poveşti spuse seara de bunici, în a citi „prima creaţie literară” din 2012 a scriitoarei Florica Bud, „Secol de vânzare – pamflete”, tipărită la Editura „Maşina de scris”, Bucureşti.

Încă de la început observăm autoironia fină, ironie pe care ne-am obişnuit să o găsim în cărţile autoarei maramureşene, ca şi multa poezie din frazele scrise în cele 42 de pamflete ale cărţii. Personal nu m-am putut opri din citit deoarece Florica Bud nu se protejează deloc şi în numele adevărului spune tot, cu riscul de a-şi face duşmani mai apropiaţi ---vezi reproşurile vis-a-vis de Casa de cultură a sindicatelor, a clădirii Primăriei Băii Mari, a şantierului de pe 22 Decembrie, a Someşului poluat, a drumurilor judeţene,etc--- sau mai îndepărtaţi, printre cei prezenţi în paginile volumului, scriitori, vedete, vipuri de tot soiul dar şi politicieni ce ocupă un scaun în Parlamentul României, precum şi în instituţiile europene care prin prestaţia lor fac rău imaginii ţarii.

Florica Bud prin cartea, „Secol de vânzare” ne dovedeşte că este un Caragiale modern -- opusul lui „Caragheorghe”, un bărbat care se iubea doar pe sine -- fiindcă este o fiinţă umană aparte, care nu poate trece nepăsătoare peste indolenţa şi nepăsarea guvernanţilor. O întristează până la lacrimi nedreptatea socială, îi repugnă banalul cotidian, prostia adusă la rang de virtute, supuşenia, teama casnică şi, ca o adevărată Ioana D”Arc modernă, luptă cu armele ei cele mai tăioase – scrisul şi cărţile tipărite până azi - pentru egalitatea de şansă a femeilor obişnuite şi cu bun simţ cu cea a Cleopatrelor dispuse să pună totul la bătaie ca să ajungă cât mai sus. Până la urmă, concluzionând, putem afirma că un „Secol de vânzare” este o carte-manifest iar ideea care se desprinde este aceasta: „Femeile înţelepte şi care îşi respectă menirea nu-şi doresc o egalitate, imposibil de realizat, cu bărbatul, deoarece Dumnezeu a creat bărbatul şi femeia inegali, tocmai ca să se complementeze, formând un întreg”.

Citind cartea de două ori, adică cu mare atenţie, ai şansa să descoperi în prozatoarea Florica Bud, un om care ţine partea celor aflaţi în bătaia sorţii, dar niciodată leneşilor şi profitorilor. Un om cu defecte, calităţi şi opinii pe care şi le asumă. Pentru ea omenia --- care i-a fost insuflată în familie, o familie de ţărani transilvăneni simpli, dar harnici şi oneşti--- este „...o rochie pe viaţă pentru un creştin născut, nu contrafăcut”. Adolescenta pornită din Ulmeni la cel mai bun liceu din oraşul Baia Mare, apoi la facultate, la Petroşani, are un înalt spirit civic, iubind tot ceea ce înseamnă România (vezi „Întoarcerea Coanei Chiriţa de Monaco”), şi doreşte să apuce zilele în care să trăiască „într-o Românie firească, unde oamenii să ocupe locul pe care îl merită”.

Din nou, Florica Bud ne surprinde plăcut prin titlurile date unor personaje fictive sau mai puţin fictive ale societăţii româneşti, a unor instituţii şi organisme naţionale sau internaţionale: „Regina Încununată A Obrăzniciei”, „Marea Monodivă Carpato-Danubiano-Pontică”, „Telebonnie And Teleclyde”, Opera Omonia a Văcuţei Bălţate Evropene Cipate”, „Prinţesa Aţâţătoare A Circului Mediatic Român”, „Partidul Chiriţelor Mondiale”, „Agenţia De Reperat Onoare şi Clondire a Vipurilor”, „Academia de Slalom A Masculilor Cu Inteligenţă Bicamerală”, „Academia De Artă Tunată Şi Rimelată”, „Interpolul Academic Macho Pentru Cercetarea Frumuseţii Interioare A Cosmogonicului Feminin”, „Arma Biologică Cu Silicoane Ce Poate Să Otrăvească În Masă”, „Madam Tza Tza Tza”, „Femeia Modernă ce Încalecă Balaurul Menopauzei”, „Iepurilă Fugi De Umbra Lui”, „Grupuşorul Fostelor Purtătoare De ...Cuvânt Neneveste”, „Frontul Comun Al Fiicelor şi Fiilor Din Popor Aleşi În Europarlament”, „Partida Ciocciolinatelor Aripioara Română”, „Partidul Unic Neputincios Român ”, „Ministerul Fericirii Sapienţei Necuvântătoarelor şi al Gospodinelor Patetice”, „Codurile Caen Ale Căruţei Împotmolite În Nămeţii Drumului European”, „Comisia Dreptului De Procreere la Ţânţari şi la Broaşte”, etc.

„Mormoni Dumneavoastră”, „Menumoruţi Şi Boieri Dumneavostră”, am să folosesc tonul imperativ al autoarei şi am să spun că într-adevăr scriitoarea Florica Bud îmbogăţeşte prin scrierile sale lexicul limbii române numai dacă mă gândesc la cuvântul „cărtăresc”. Ştiu că n-o să-i placă şi de aceea n-o să-i spun niciodată „Doamna prozei ardelene” dar o să simt asta de fiecare dată când îi citesc creaţiile.

Consider că un scenarist talentat ar putea scrie o piesă de teatru după cărţile scriitoarei Florica Bud, în care personajele („divele”, „curtezanele”) doamnei Florica Bud să se desfăşoare în voie, natural, exact ca multele „blonde”din societatea românească de azi. Sunt ferm convins că ar avea casă plină la fiecare spectacol!

Sunt în asentimentul doamnei Florica Bud şi aproape închei acest scurt comentariu de cititor fidel al operei Domniei Sale (niciodată nu m-am erijat într-un critic literar!) cu dorinţa strigată, pe un ton îngroşat de tutun, de către eroina din pamfletul intitulat „Întoarcerea Coanei Chiriţa de Monaco”, care nu este altcineva decât o foarte cunoscută vedetă de-a noastră, ce a purces grea, literar, născând două bestseller-uri şi ale cărei calităţi fizice şi intelectuale sunt umflate de către admiratorii săi cu pompa balcanică, pe ici şi colo, prin părţile esenţiale, părţi în care nu a fost posibil să pătrundă siliconul industrial: „Dragă Premiule Nobael pentru Literatură, te rog să mă aştepţi şi pe mine până îmi fac o operă solidă. Sunt de acord cu romancierul care afirmă că niciun scriitor de limbă română cu operă solidă în spate nu te-a primit, multrâvnitule Nobael!(...) Te rog, dragă Nobaelule, până îmi consolidez opera bătută la laptop de capetele altora, să te autodepui într-o bancă elveto-galactico-americană, ca să te umfi un pic.”(...) Dragă Premiule Nobael Ecologic! Pot să candidez şi pentru tine, deoarece ecologistă cum sunt am tipărit cel de al doilea bestseller al meu pe hârtia igienică folosită deja în primul roman, papirus ce m-a propulsat în topul celor cincizeci de milioane mai bine vânduţi avortoni literari”.

Închei spunând în stilul jucăuş al prozatoarei Florica Bud „Dragă Premiule Nobel pentru femei alintate & bucătărăniene şi pentu coconi poznaşi ce refuză să se maturizeze de frică să nu ajungă nişte maturi săraci cu duhul, pregăteşte-te! Florica Bud vine... vine... vine!”

Gelu Dragoş

A APĂRUT REVISTA „ARMONII CULTURALE”, ANUL II, NR. 1 (IANUARIE-MARTIE 2012) –„EMINESCIANA” - Ediţie omagială dedicată Poetului Naţional)

2012-02-12T08:46:00.000-08:00

Armonii Culturale aniversează la 15 februarie 2011 un an de existenţa online, prilej cu care avem bucuria sa vă anunţăm apariţia revistei şi în format tipărit (cu frevenţa trimestrială). Ea poate fi achiziţionată pe baza de comandă (cu plata ramburs - taxe poştale incluse) sau cu abonament, la nr. telefon 0741-078.627, e-mail: redactie@armoniiculturale.ro
DIN CUPRINSUL NR. 1 AVEM PLĂCEREA SĂ VĂ PREZENTĂM:
EDITORIAL (pag. 3) - Liviu Ofileanu - Lobotomia la romani
EMINESCIANA (pag. 5) - De ce avem nevoie de Eminescu?... Cezarina Adamescu, Gabriel Dragnea, Nastase Marin, Alexandru Ghita, Cristian Petru Balan, Andreea-Maria Danila, Geta Mocanu, Stefan Radu Musat, Adina Voica Sorohan, George Nicolae Podisor, Mihai Stirbu, Constantin Goga, Ion Ionescu-Bucovu, Aga Lucia Selenity, Veronica Osorheian, George Petrovai, Magdalena Albu, Mariana Zavati Gardner, Ionut Cosmin Draghici, Ştefan Doru Dancuş, Rodica Elena Lupu, Speranţa Miron, Elena Armenescu, Marin Ifrim, Victor Burde, Gheorghe Parlea, Constantin Severin, Gheorghe A. Stroia, Angela Burtea, prof. dr. Constantin Miu, Liviu Florian Jianu, Ionel Marin, Elena Buica.
LITEREXEGEZE (pag. 36) - Cristian Cota, Gheorghe A. Stroia, George Petrovai, Lucian Gruia, Victor Sterom, prof. dr. Contantin Miu, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Stefan Lucian Muresanu, Vasile Sevastre Ghican, Boris Mehr.
EPOSS (pag. 53) - Dorel Pietrareanu, George Peagu, Mihai Batog Bujenita, Ion Lazar da Coza.
DIALOGURI LIRICE(pag. 59) - Georgeta Resteman-Ion Vanghele.
POESIS (pag. 62) - Cornel C. Costea, Viorel Ploieşteanu, George Pasa, Nicoleta Lacramioara Neagu, Baki Ymeri, Ionut Caragea, Dorina Şişu, Felicia Feldiorean, Nicole Vasilcovschi, Adina Voica Sorohan, Viorela Codreanu Tiron, George-Nicolae Podişor, Geanina Lisandru, Cristian Lisandru, Ştefan Alex. Ciobanu, Hadrian V. Contiu, Ioan Lila, Ionel Marin, Vali Niţu, Speranţa Miron, Emil Druncea, Elena Toma, Gabriel Dragnea, Siviu Dachin, Daniel Dăian, Daniela Voicu, Cristian Groman, George Roca, Al. Florin Tene, Cristina Lila, Lia Ruse.
PILULE (pag. 74) - Florin Octavian Molnar, Ion Croitoru.
CALEA SPRE AFIRMARE (pag. 75) - Concursuri literare si artistice: Starpress 2012, Aripi de dor, International Graphic Art Contest Suceava 2012.
INTER-VIEW (pag. 78) - George Roca-Pascu Balaci, Octavian Curpas - Laurence Lemoine, Gheorghe A. Stroia - Cristian Petru Balan, Maria Diana Popescu - Alexandru Mironov.
GALERIA ARTELOR (pag. 90) - Dorel Schor(cronica de arta), Silviu Racheriu(fotografie), Nastase Marin, Emil Druncea (sculptura), Eveniment (Anul 80 al artelor plastice bucovinene), Marin Mihai - MM News, Arta si traditie (Nicolaie si Elena Gheorghian - mesteri populari), Asociatia Transfrontaliera "Art Mestesugurile Prutului", dr. Corina Kiss (cronica muzicala).
VIS DE COPIL (pag. 103) - Maricica Stroia, Angela Burtea, Stefan Radu Musat, Aga Lucia Selenity, George Nicolae Stroia, Petru Szabo.
TEATRU (CONTEMP) (pag. 109) - Sorin Smarandescu(teatru), Patricia Lidia(teatru absurd), George Pasa(teatru contemporan).
MAPAMOND SPIRITUAL (pag. 114) - Sergiu Marian Gabureac(calatorii), Octavian Lupu, Danaela (spiritualitate).
1 AN DE ARMONII CULTURALE (pag. 118) - Mesaje de la Prietenii Armonii Culturale
CALEIDOSCOP (pag. 126) - 2012 - Anul Caragiale, Calendar 10 ani - Anton Soare
BIBLIOARMONII(pag. 133 ) - Portofoliu editorial Armonii Culturale in imagini
BIBLIOPOST (pag. 136) - (Carti primite la redactie).
Va invitam sa achizitionati si sa cititi revista, care va va oferi suficiente motive de "dependenta" culturala.
Revista Armonii Culturale este deschisa oricarei colaborari valoroase si pozitive, pentru orice domeniu cultural. Cu aceasta ocazie, invitam autorii (prietenii, colaboratorii) mai vechi sau mai noi sa expedieze pe adresa redactiei materialele pentru urmatorul numar al revistei, pana cel mai tarziu 15 mai 2012. Materialele, tehnoredactate in format Word, Times New Roman 11 pct, nu vor depasi 2 pagini in format A4. Materialele ce contin mai mult de doua pagini A4 vor fi impartite pe sectiuni si publicate in numere consecutive ale revistei. Colaborarea la revista Armonii Culturale este cu titlu gratuit, neexistand posibilitatea unei remunerari. Revista Armonii Culturale, o publicatie culturala de o inalta tinuta morala, artistica, estetica, dar mai ales valorica, ofera posibilitatea autorilor din orice domeniu cultural (literatura, eseistica, publicistica, jurnal de calatorie, arta plastica sau vizuala, istorie, religie, psihologie, teatru, film! , interviu, s.a.) sa fie publicati, in conformitate cu criteriul valoric. Revista ofera posibilitatea de aparitie in paginile sale, atat online, cat si scrise, a oricarui autor valoros, indiferent de varsta, doritor de afirmare, prin aderarea la o mare familie culturala: familia Armonii Culturale. O familie unde nu exista orgolii nejustificate, ganduri negative, invidii ori rautati, ci doar valoare, pozitivism, incredere, speranta, stima si respect reciproc. Poate parea o utopie, dar trebuie sa miltam activ, pentru ca aceste principii sa redevina valorile atat de necesare culturii vremurilor noastre.
Singura "obligatie" care rezulta din colaborarea cu revista Armonii Culturale este ca autorii fiecarui numar sa achizitioneze cel putin un exemplar al revistei (implicit, numarul in care sunt publicati sau nu numai). In format tipografic, revista are urmatoarele caracteristici: format A4, interior alb-negru, hartie 80 g, coperta color policromie laminata, amprenta termoclei (format carte).
Pentru numarul viitor, materialele ce vor fi incluse in revista, pot face referire (nu in mod obligatoriu) si la aniversari, evenimente cuprinse in perioada 1 martie - 1 iunie 2012. Impreuna vom avea puterea de a invinge. Nu facand apel la violenta sau trivialitate, prost gust sau indecenta, ci respectand notiunile de Om si Umanitate. ARMONII CULTURALE - INCA UN VIS IMPLINIT! ARS LONGA, VITA BREVIS!!!

Gheorghe A. Stroia
Editor şi redactor-şef

Eveniment literar la Casa Olarului

2012-02-12T08:45:00.000-08:00

Joi seară, la Casa Olarului, pensiunea ceramistului Daniel Leş din Baia Sprie, a avut loc lansarea numărului 1/ianuarie 2012 al revistei "Vatra Veche" din Târgu Mureş, ce se revendică a fi continuatoarea revistei "Vatra" fondate de Ioan Slavici, I.L. Caragiale şi G. Coşbuc. Evenimentul a fost prilejuit de faptul că numărul este ilustrat cu reproduceri după lucrările ceramistului Daniel Leş, pe care redactorul-şef al revistei, poetul Nicolae Băciuţ, l-a întâlnit în luna noiembrie, cu ocazia organizării în Baia Mare a Reuniunii Familiei Române, rămânând impresionat de arta sa. De altfel, la evenimentul de la Casa Olarului au participat reprezentanţi ai revistei "Familia Română": redactorul-şef şi directorul executiv dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu", redactorul şef adjunct Ioana Petreuş, redactorii Ioana Dragotă, Simona Gabor şi Corina Şandor-Martin. Pe lângă poetul Nicolae Băciuţ, care este director al Direcţiei judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Mureş, au mai fost prezenţi la întâlnire artiştii plastici Marcel Naste şi Klara Balazs, consilieri în cadrul aceleiaşi instituţii, precum şi Mioara Pop, directorul Bibliotecii Judeţene Alba. Pentru desăvârşirea atmosferei, a fost invitată interpreta Casandra Maria Hauşi, care, la lumina lumânărilor, a interpretat câteva balade bătrâneşti, lăsând auditoriul "cu gura căscată".
Pe lângă Daniel Leş, lista maramureşenilor prezenţi în primul număr din acest an al revistei îi mai cuprinde pe: eseistul sighetean George Petrovai, scriitorul vişeuan Marian Nicolae Tomi, poetul băimărean Daniel Mureşan.
Revista este realizată de voluntari, ea fiind sprijinită financiar de Nicolae Băciuţ, care şi-a asumat cu entuziasm sarcina realizării acestei publicaţii din 2009. Colaboratorii sunt răspândiţi în întreaga lume, căci, aşa cum argumentează redactorul-şef, "Vatra Veche nu este vatra de pământ, ci este vatra limbii". "Ceea ce o deosebeşte de alte reviste este faptul că nu face jocuri literare, nu face politică literară, nu cultivă găşti literare. Avem un singur criteriu: valoarea, dar, pe de altă parte, e loc pentru toată lumea", a explicat Băciuţ. Acesta a mărturisit că este mândru de "copilul" său, singura sa teamă fiind că, atunci când va simţi să i se apropie sfârşitul, nu va avea cui să lase moştenire revista.
Cu ocazia aceleiaşi întâlniri, Nicolae Băciuţ a prezentat şi cea mai recentă carte de poezii a sa, intitulată "55" şi scrisă în mare parte pe patul de spital, în vecinătatea şi sub ameninţarea morţii.
Anca GOJA

ADIÓS/ADIO de Mihai Eminescu

2012-02-12T03:06:00.000-08:00

ADIÓS

Desde hoy no voy a verte,
Te doy el último abrazo!
Procuraré evitarte
A mi paso.

Así que haz lo que quieras,
Ahora no me quejo
Que la más dulce entre mujeres
Me deja.

No hay ningún motivo más,
Como en otros días,
Emborracharme y con chispas
De estrellas,

Cuando cubierto de escarchas,
Miraba por las ramas
Y esperaba que te acerques
A las ventanas.

Oh, cuánto yo me alegraba
Por pasear así,
Cuando la luna nos miraba
Con gracia!

Cuando pedia en secreto,
La noche queriendo detener,
Que nunca se acabe ésta,
Mujer!

Coger en su eterno paso
Aquellas dulces frases
Que son ahora sólo un brazo
De recuerdos.

Porque si tengo que escuchar
Aquel frívolo aliento,
Ya me parece atemporal,
Un cuento.

Y si la luna va por tierra
Y temblará en lagos,
Parece que aquí se cierran
Los años.

Mis ojos de aquella noche
Ya no podrían mirarte más...
Así te dejo sin reproches -
Adiós!

ADIO

De-acuma nu te-oi mai vedea,
Rămâi, rămâi cu bine!
Mă voi feri în calea mea
De tine.

De astăzi dar tu fă ce vrei,
De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă.

Căci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele,
Să mă îmbăt și de scântei
Din stele,

Când degerând atâtea dăți,
Eu mă uitam prin ramuri
Și așteptam să te arăți
La geamuri.

O, cât eram de fericit
Să mergem împreună,
Sub acel farmec liniștit
De lună!

Din a lor treacăt să apuc
Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.

Și când în taină mă rugam
Ca noaptea-n loc să steie,
În veci alături să te am,
Femeie!

Căci astăzi dacă mai ascult
Nimicurile-aceste,
Îmi pare-o veche, de demult
Poveste.

Și dacă luna bate-n lunci
Și tremură pe lacuri,
Totuși îmi pare că de-atunci
Sunt veacuri.

Cu ochii serei cei de-ntâi
Eu n-o voi mai privi-o...
De-aceea-n urma mea rămâi -
Adio!

preluat de pe http://barometrubasarabean.blogspot.com

Românii din Cernăuţi se întâlnesc de Mărţişor

2012-02-12T03:01:00.000-08:00

Tradiţionala Sărbătoare a primăverii „Mărţişor”- ediţia XVIII, organizată anual de Societatea „Mihai Eminescu” din Cernăuţi va avea loc duminică, 4 martie, în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11), cu începere de la ora 12.00 ne anunţă organizatorii.
Programul nu este definitivat încă şi organizatorii mai aşteaptă sugestii şi înscrieri din partea asociaţiilor artistice din zona Cernăuţi şi împrejurimi, inclusiv din România.

G. D. L

Scrisoare către Vasile Morar

2012-02-11T02:31:00.000-08:00

DOM` VASILE, DOM` VASILE, / TÂLHAR DE VINURI ŞI COPILE

De când a venit sania (trasă de cerbi mici şi nătângi) cu cărţile tale, nu mai am linişte.

Noapte de noapte, până dinspre ziuă, îţi car cărămizile dintr-o odaie într-alta, le fac semne pe la colţuri (pentru că le citesc pe sărite), levitez şi mă cufund în zăpada cu miros de cutcurigi a predosloviilor tale... de parcă aş bea vin bisericesc (îndulcit cu miere) turnat în stacane de călugăriţe virgine şi subţiri ca nişte trestii / asmuţite de îngeri şi bestii.

Nici că se putea vreme mai bună de citit, de despicat firul în patru, de dat drumul la câinii cuvintelor .

Pe aici, prin Oltenia, omătu-i cât casa.

Ninge cu fantasme, cu funii de spânzutători, cu pipe de clopotari, cu catarame de cingători de adolescente pe care le-ai jefuit la drumul mare şi le-ai împuiat capul cu predosloviile şi fantasmagoriile tale.

Vocea ta (de fals mitropolit) este vocea unui tâlhar fără de seamăn, care a pus stăpânire pe fagurii limbii române şi dă legi, numai de el ştiute, pentru proslăvirea preaduioaselor contingente feminine.

Eşti frumos şi bun fără seamăn, eşti cel mai frumos tâlhar pe care l-am cunoscut vreodată, şi continui, într-un alt plan, toată zbaterea fratelui nostru Dan David, plecat prea devreme să se zbenguie cu iezii prin văile necosite ale cerului.

Eşti un poet uriaş şi fabulos, Vasile, un genial corupător (degustător?) de vinuri, îngeri şi copile.

Constantin Preda

P.S. Dac-aş fi în locul lui Băsescu, dar nu sunt, te-aş numi (prin decret prezidenţial!) şef peste toate podgoriile, vinăriile şi cramele din România. Aş da ordin ca Elena Udrea să-ţi tragă cizmele pe viaţă, să-ţi piseze tutun în pipă şi să-ţi pieptene, cu sânii, barba sură (pe care n-o ai) / mai ales în serile adânci de mai!...

Să vezi şi să nu crezi – În România se acordă diplome de excelenţă şi pentru simplul fapt că vizitezi o oarecare localitate

2012-02-11T02:27:00.000-08:00

Este un lucru onorabil pentru o persoană să primească o diplomă sau mai multe

diplome de excelenţă pentru faptul că vizitează o oarecare localitate.

Marile oraşe din ţara noastră sunt vizitate aproape în fiecare zi de personalităţi din diferite domenii de activitate, fie miniştri, parlamentari, clerici, artişti, sportivi, scriitori, oameni de afaceri, etc.În cazul acesta ce este de făcut ?

Să-i întâmpinăm pe domniile lor cu diplome de excelenţă ?! Putem face lucrul acesta ori de câte ori dorim! Dar mai întâi ne putem pune întrebarea:"Care-i scopul Vizitei dumnealor în localitatea respectivă? Îşi promovează imaginea în plan politic sau de afaceri? Ori artişti fiind vin să susţină un program artistic, mânaţi printr-o campanie electorală plătiţi din fondul de stat sau din bugetul local? Vin pe cont propriu spre a contribui financiar, material sau prin alte mijloace la îndeplinirea unor obiective pe care le are în vedere localitatea respectivă?

Dacă suntem impulsionaţi să acordăm diplome de excelenţă sau chiar de "cetăţeni de onoare" unor persoane pentru faptul că acestea au funcţii şi "celebritate"şi pentru aspectul că dânşii au dus la îndeplinire unele planuri impuse de natura serviciului lor cu bani de la bugetul de stat sau local, este foarte bine.Mult mai bine ar fi să lăsăm această listă deschisă şi pentru cei care prin mijloace proprii,au iniţiat şi dezvoltat unul sau mai multe obiective.

Vasile Dan Marchiş